Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

BASARABENI CELEBRI. ALEXANDRU LUNGU

Alexandru Lungu (fişier biografic)

Alte articole de
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIX, 2009

Pentru tipar

13 aprilie 1924 – 24 iunie 2008
 
Poetul s-a născut la Cetatea Albă, în 13 aprilie 1924. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti la 1949 şi şi-a susţinut doctoratul cu o temă referitoare la reglarea hormonală a acţiunii dinamice specifice. Ca cercetător la Institutul de Endocrinologie al Academiei Române, a publicat lucrări privind acţiunea hormonului epifizar, a extractului de hipofiză posterioară, efectele metabolice ale adrenalinei ş.a. A devenit şef al secţiei endocrino-ecologice la acelaşi institut şi, din 1961, s-a consacrat studiului bioritmurilor endocrine şi biometeorologiei. Pe lângă numeroase comunicări ştiinţifice şi articole în reviste de specialitate, a publicat volumele Sănătatea şi evenimentele atmosferice (1966), Orologiile biologice (1968) şi, împreună cu Ştefan Milcu, Hormonii şi viaţa (1965). În toamna anului 1973 se stabileşte în Germania, unde lucrează doi ani într-o clinică de boli interne, iar apoi, timp de 14 ani, împreună cu soţia sa, Micaela Lungu, în propriul cabinet medical la Raubach în Westerwald, după 1989 mutându-se la Bonn.
Ca poet a debutat timpuriu, la 16 ani, în revista „Prepoem”. În perioada 1940-1941 a scos la Buzău, împreună cu Ion Caraion, Caietele de poezie „Zarathustra”, semnând şi poemul Fata din brazi. Numele poetului a început să fie cunoscut după 1945, când i s-a decernat premiul de poezie „Ion Minulescu” pentru volumul Ora 25. În juriul de premiere s-au aflat Vladimir Streinu, Claudia Milian, Adrian Maniu, Şerban Cioculescu şi Perpessicius. Până în 1947 e prezent cu versuri şi publicistică literară în diferite reviste ca „Revista Fundaţilor Regale”, „Curentul literar”, „Lumea”, „Claviaturi”, „Fapta” ş.a. După o tăcere impusă de aproape 20 de ani, reintră în actualitatea literară cu volumul Dresoarea de fluturi (1968), urmat de Timpul oglinzilor (1968), Altceva decât umbra (1969), Ninsoarea neagră (1970), Armura de aer (1973), cu nostalgii simboliste şi un modernism moderat, cerebral, autorul folosind uneori caligrame.
Vocaţia sa pentru poezie este dublată de o pasiune la fel de vie pentru desen şi pictură. În Germania a iniţiat colecţia Semn (1980), în care i-au apărut mai multe plachete de versuri. Colaborează constant la revistele „Ethos” şi „Limite” din Paris, „Micron” din Los Angeles. În 1989 publică volumul Pardes cu 1393 versuri şi 9 cromografii. Din 1990 editează, împreună cu Micaela Lungu, caietul de poezie şi desen „Argo”, la care au colaborat scriitori români din afara graniţelor României.
După o absenţă de aproape două decenii, când poezia sa era interzisă în România, revine în peisajul literar din ţară prin colaborări la reviste şi cu volumele Auzelişti, Colecţia Semn, Bonn, 1996; Zariştea din timp, Editura Cogito, Oradea, 1997; Roua din apocalips, antologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1998; Ochiul din lacrimă, ediţie bilingvă româno-germană, 1998; Teascul din taină, Editura Albators, Bucureşti, 1999. Alte volume de poezie şi desen semnate de Alexandru Lungu: Poeme, Editura Eminescu, Bucureşti, 1971; Armura de aer, Editura Cartea românească, Bucureşti, 1973; Elegiile malteze, Colecţia Semn, Raubach, 1980; Litera şi legământul, Colecţia Semn, Raubach, 1981; Trei parabole, Colecţia Semn, Raubach, 1981; Septuoprepoeme, Colecţia Semn, Raubach, 1981; Umerii lui Elohim, Colecţia Semn, Raubach, 1981; Nutreţ pentru demoni, Colecţia Semn, Raubach, 1982; Spaima viorilor, Colecţia Semn, Raubach, 1982; Clavicula mundi, Colecţia Semn, Raubach, 1983; Fapta şi întâmpinarea, Colecţia Semn, Raubach, 1984; Judecata fără de apoi, Colecţia Semn, Raubach, 1984; Piatra-apa-soarta, Colecţia Semn, Raubach, 1985; Steaua neizbucnită, Colecţia Semn, Raubach, 1986; Trei poeme, Colecţia Semn, Raubach, 1986; Fuga din privelişti, Colecţia Semn, Raubach, 1987; Elegiile cretane, Colecţia Semn, Raubach, 1989; Pardes, Editura Nord, Aarhus, 1989; Cheia de miresme, Colecţia Semn, Bonn, 1990; Stigmate şi lauri, Colecţia Semn, Bonn, 1993; Ninsoarea neagră,antologie în două volume, prefaţă de Nicolae Ţone, postfaţă de Gheorghe Grigurcu, Editura Vinea, Bucureşti, 2000; Ziditor de umbre înălţând zădărnicii, prefaţă de Gabriela Melinescu, Alexandru Lungu & Galateea, 2005; Scorbura melancoliei, Alexandru Lungu & Galateea, 2006; Îngerul şi îngera, Editura Vinea, 2008; Clepsidra oarbă, Alexandru Lungu & Galateea, 2008.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog