DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE
FAȚETELE CUVÂNTULUI
COŞERIANA
CUVINTE DEZVELITE
EX CIVITAS
POESIS
CUM SCRIA EMINESCU?
INEDIT
CRITICĂ. ESEU
IN MEMORIAM
REGISTRU ACTUAL
SUFLET DE VEGHE
LECŢIILE ISTORIEI
FĂURITORI AI UNIRII
RECURS LA PATRIMONIU
EVENIMENT
ANIVERSĂRI
DIALOGUL ARTELOR
DE LA GROTESC LA SUBLIM
LIMBAJ ŞI COMUNICARE
VIAȚA FĂRĂ MACHIAJ
AUTORI ÎN NR. CURENT
Arhiva
201920182017 - Nr. 5-6, anul XXVII, 2017
- Nr. 4, anul XXVII, 2017
- Nr. 3, anul XXVII, 2017
- Nr. 2, anul XXVII, 2017
- Nr. 1, anul XXVII, 2017
201620152014 - Nr. 6, anul XXIV, 2014
- Nr. 5, anul XXIV, 2014
- Nr. 4, anul XXIV, 2014
- Nr. 3, anul XXIV, 2014
- Nr. 2, anul XXIV, 2014
- Nr. 1, anul XXIV, 2014
20132012 - Nr. 11-12, anul XXII, 2012
- Nr. 9-10, anul XXII, 2012
- Nr. 7-8, anul XXII, 2012
- Nr. 5-6, anul XXII, 2012
- Nr. 3-4, anul XXII, 2012
- Nr. 1-2, anul XXII, 2012
2011 - Nr. 11-12, anul XXI, 2011
- Nr. 9-10, anul XXI, 2011
- Nr. 7-8, anul XXI, 2011
- Nr. 3-6, anul XXI, 2011
- Nr. 1-2, anul XXI, 2011
2010 - Nr. 11-12, anul XX, 2010
- Nr. 9-10, anul XX, 2010
- Nr. 7-8, anul XX, 2010
- Nr. 5-6, anul XX, 2010
- Nr. 3-4, anul XX, 2010
- Nr. 1-2, anul XX, 2010
2009 - Nr. 11-12, anul XIX, 2009
- Nr. 9-10, anul XIX, 2009
- Nr. 7-8, anul XIX, 2009
- Nr. 5-6, anul XIX, 2009
- Nr. 1-4, anul XIX, 2009
2008 - Nr. 11-12, anul XVIII, 2008
- Nr. 9-10, anul XVIII, 2008
- Nr. 7-8, anul XVIII, 2008
- Nr. 5-6, anul XVIII, 2008
- Nr. 3-4, anul XVIII, 2008
- Nr. 1-2, anul XVIII, 2008
20072006 - Nr. 11-12, anul XVI, 2006
- Nr. 10, anul XVI, 2006
- Nr. 7-9, anul XVI, 2006
- Nr. 4-6, anul XVI, 2006
- Nr. 1-3, anul XVI, 2006
2005 - Nr. 12, anul XV, 2005
- Nr. 11, anul XV, 2005
- Nr. 10, anul XV, 2005
- Nr. 5-9, anul XV, 2005
- Nr. 4, anul XV, 2005
- Nr. 1-3, anul XV, 2005
2004 - Nr. 12, anul XIV, 2004
- Nr. 11, anul XIV, 2004
- Nr. 9-10, anul XIV, 2004
- Nr. 7-8, anul XIV, 2004
- Nr. 4-6, anul XIV, 2004
- Nr. 1-3, anul XIV, 2004
2003 - Nr. 11-12, anul XIII, 2003
- Nr. 6-10, anul XIII, 2003
- Nr. 4-5, anul XIII, 2003
- Nr. 2-3, anul XIII, 2003
- Nr. 1, anul XIII, 2003
2002 - Nr. 11-12, anul XII, 2002
- Nr. 10, anul XII, 2002
- Nr. 7-9, anul XII, 2002
- Nr. 4-6, anul XII, 2002
- Nr. 1-3, anul XII, 2002
2001
1991-2001
|
DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE
|
S-a stins din viaţă un mare prieten al Basarabiei
|
Alte articole de
|
Revista Limba Română Nr. 7-8, anul XIX, 2009
Pentru tipar
|
În dimineaţa zilei de 3 iulie a trecut la cele veşnice Dumitru Irimia, eminent pedagog şi om de ştiinţă, cunoscut şi apreciat profesor de lingvistică, stilistică şi poetică de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, membru al colegiului de redacţie al revistei noastre din anul fondării publicaţiei (1991).
Dumitru Irimia s-a născut la 21 octombrie 1939 în oraşul Roman, judeţul Neamţ. După absolvirea în 1962 a Universităţii „Al. I Cuza” din Iaşi cu lucrarea de licenţă Concepţia lui Eminescu despre artă, s-a aflat până la sfârşitul vieţii în slujba acestei vechi şi prestigioase instituţii de învăţământ din România în calitate de lector, profesor, decan al Facultăţii de Litere (1990-1992) şi de conducător de doctorat (specializarea Stilistică şi Poetică). A reuşit să se facă cunoscut, de asemenea, ca lector de limba şi literatura română la Universităţile din Torino şi Milano (1972-1974), visiting professor la Universităţile din Napole şi Salermo (1994), profesor de limba şi literatura română la Universitatea „Ca’Foscari” din Venezia, profesor invitat la Bălţi, Cernăuţi, Chişinău etc.
Profesorul Dumitru Irimia a editat pe parcursul vieţii mai multe volume monografice, între care Structura gramaticală a limbii române. Verbul (Iaşi, Junimea, 1976, 306 p.); Limbajul poetic eminescian (Iaşi, Junimea, 1979, 460 p.); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iaşi, Junimea, 1983, 264 p.); Structura stilistică a limbii române contemporane (Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, 264 p.); Structura gramaticală a limbii române. Numele şi pronumele. Adverbul (Iaşi, Junimea, 1987, 214 p.); Morfo-sintaxa verbului românesc (Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1997, 410 p.); Introducere în stilistică (Iaşi, Polirom, 1999, 279 p.); Gramatica limbii române (Iaşi, Polirom, 1997, 1999, 2000, 2004, 2005, 543 p., ediţia 2008, revizuită, 605 p.); Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Concordanţele poeziilor antume (2002, vol. I-II, 1048 p.); Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Concordanţele poeziilor postume (2006, vol. I-IV, 2375 p.); Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Semne şi sensuri poetice (vol. I, Arte, 2005; vol. II, Elemente, 2005, 245 p.; vol. III, Elemente primordiale, 2007, 296 p.).
Dumitru Irimia a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă din România care după 1990 s-a implicat activ în procesul de elucidare şi promovare a identităţii românilor basarabeni. Cu susţinerea lui nemijlocită a fost inaugurată Conferinţa Naţională „Limba română azi”, desfăşurată concomitent la Iaşi şi Chişinău, ajunsă în 2006 la cea de-a zecea ediţie.
Profund cunoscător şi excelent interpret al creaţiei lui Eminescu, Dumitru Irimia a văzut şi înţeles destinul Basarabiei pornind de la concepţia eminesciană despre unitatea românilor de pretutindeni. Dumitru Irimia susţinea că: „Poporul român este unul singur, cu aceleaşi rădăcini, cu aceeaşi identitate spirituală fixată definitiv în / prin limba şi cultura lui într-o unitate pe care organizarea statală nu a ignorat-o în Evul Mediu şi pe care nu a putut şi nu o poate distruge în timpurile moderne, indiferent de forţa şi ticăloşia agresiunii manipulatorilor istoriei, constructori de state artificiale, îndreptată împotriva românităţii Basarabiei, începând cu anul 1812 şi intensificându-se după 1944. Există astăzi două state româneşti: România şi Republica Moldova, dar există un singur popor român, care vorbeşte una şi aceeaşi limbă, limba română, în care şi-a construit şi şi-a apărat fiinţa naţională.”
A fost oaspete frecvent la universităţile din Chişinău şi Bălţi, a prezentat prelegeri la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău, Uniunea Scriitorilor din Moldova, precum şi la alte instituţii de cultură din Republica Moldova. Doctor honoris causa al Universităţii de Stat „Al. Russo” din Bălţi (2 iunie 2005) şi al Universităţii de Stat din Moldova (27 septembrie 2007). A fost unul dintre cei mai activi şi mai apreciaţi autori ai revistei „Limba Română” de la Chişinău. În persoana lui Dumitru Irimia Basarabia a pierdut un mare prieten, un sincer susţinător şi apărător al patrimoniului lingvistic, literar şi cultural românesc.
Colegiul de redacţie al revistei „Limba Română”
Cu prilejul conferirii titlului de doctor honoris causa al Universităţii de Stat din Chişinău, revista „Limba Română” i-a dedicat ilustrului lingvist un grupaj de articole, purtând genericul Dumitru Irimia – promotor al identităţii românilor. Despre personalitatea omului de ştiinţă şi pedagogului Dumitru Irimia au scris Anatol Ciobanu, Profesorul Dumitru Irimia – înainte-mergătorul; Solomon Marcus, Omagiu unui cercetător pasionat al limbii române; Rodica Marian, Eminescolog consacrat; Valeria Guţu Romalo, Tradiţie şi modernitate în cercetările gramaticianului; Irina Condrea, Dumitru Irimia la Chişinău; Adina Vukovic, Exigenţa şi nobleţea dascălului; Mioara Kozak, Erudiţie, talent şi dăruire; Lucia Cifor, Un profesor iubit şi respectat; Diana Vrabie, O figură emblematică a culturii româneşti (revista „Limba Română”, nr. 1-2, 2008, p. 10-69).
|
|
|
|
|