Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

LECŢIILE ISTORIEI

ADEVĂRUL DESPRE NOI

COŞERIANA

FAȚETELE CUVÂNTULUI

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CRITICĂ, ESEU

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

PRO DIDACTICA

BLAZON DE PROFESOR

ITINERAR LEXICAL

EX CIVITAS

SINTEZE

INEDIT

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ARGUMENT

Revista „Limba Română” – 150

Alexandru BANTOŞ

Alte articole de
Alexandru BANTOŞ
Revista Limba Română
Nr. 10-12, anul XVII, 2007

Pentru tipar

Revista Limba Română a ajuns la cel de-al 150-lea număr. E un prilej aniversar, care ne îndeamnă să aruncăm o privire asupra itinerarului publicaţiei, fondată acum 17 ani de către prof. Ion Dumeniuk cu sprijinul decisiv al domnului Nicolae Mătcaş, pe atunci Ministru al Ştiinţei şi Învăţământului din Republica Moldova. În 1991 se punea, aşadar, temelia unei instituţii ce urma „să lupte pentru adevărul ştiinţific în domeniul filologiei române”, menţiona, în cuvântul de salut adresat revistei, R. Budagov, membru corespondent al A.Ş. a U.R.S.S., doctor în filologie, profesor la Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova. „Şi când spun «adevăr ştiinţific» mă gândesc, în primul rând, – sublinia reputatul om de ştiinţă rus – la unitatea limbii pe care o vorbesc muntenii, moldovenii, bucovinenii, oltenii, bănăţenii etc. – limba română” (L.R., nr. 1, 1991, p. 5). Destinată unui cerc larg de cititori, şi în primul rând profesorilor de română, studenţilor de la facultăţile de litere, liceenilor şi elevilor, Limba Română a fost concepută ca o publicaţie de sinteză (limbă, literatură, folclor, estetică, istorie, artă etc.), având rolul de a-i aduna împreună pe toţi cei care, sfidând captivitatea vechilor dogme imperial-bolşevice, doreau să-şi exercite nestingherit şi cu demnitate dreptul de a-şi afirma autentica lor identitate naţională. Revista a evitat implicarea politicului în procesul de realizare a programului editorial, formulat concis şi clar de către primul ei redactor-şef. Deşi colegul şi prietenul nostru, ucraineanul Ion Dumeniuk, s-a aflat în fruntea redacţiei mai puţin de doi ani, echipa condusă de el şi autorii publicaţiei au reuşit, în scurt timp, să preschimbe revista într-o adevărată tribună lingvistică, literară şi culturală, oferind publicului cititor, într-o formă accesibilă, captivantă şi dinamică, lucrări de valoare şi cu registru tematic divers. „Criteriul de selectare a articolelor va fi – se preciza în primul editorial – calitatea, originalitatea şi eficienţa practică a subiectelor abordate” (L.R., nr. 1, 1991, p. 4). Am dorit să transformăm revista într-un laborator de creaţie pentru cei ce se încumetă să bată la porţile ştiinţei şi ale artei, mentori fiindu-ne Eugeniu Coşeriu, Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Nicolae Mătcaş, Anatol Ciobanu, Valeriu Rusu, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Vasile Vasilache, Vladimir Beşleagă, Constantin Ciopraga, Marius Sala, Dan Mănucă, Dumitru Irimia, Stelian Dumistrăcel, Mircea Borcilă, Rajmund Piotrowski, Stanislav Semcinski şi alte distinse personalităţi din Republica Moldova, din România şi din străinătate, care au ridicat prestigiul revistei, sporind consistenţa şi temeiul mesajului. Or, în spaţiul pruto-nistrean, revista Limba Română avea „nobila misiune de a spune tot adevărul, de a-i întoarce pe cei rătăciţi la sânul limbii materne, de a le cultiva dragostea şi respectul faţă de ea, de a-i îndemna s-o înveţe permanent şi asiduu” (R. Budagov, L.R., nr. 1, 1991, p. 5). Revista a rămas fidelă acestui precept în condiţiile unei aspre tranziţii cu vectorul oscilând între vechi şi nou, între minciună şi adevăr, între Est şi Vest. A cultivat cu perseverenţă ştiinţa şi arta autentică, a respins categoric falsurile lingvistice, istoriografice şi de altă natură. A publicat articole, studii, sinteze, comentarii privind practica de interpretare a fenomenului lingvistic, cititorului fiindu-i prezentate numeroase şi consistente argumente de ordin filologic, istoric, juridic etc. cu privire la denumirea corectă a limbii noastre şi necesitatea utilizării ei în toate domeniile societăţii. Revelator în acest sens este nr. 4, 1996 (140 p.) al revistei Limba Română în care au fost publicate comunicările şi actele conferinţei ştiinţifice „Limba română este numele corect al limbii noastre”, organizată în 1996, şi cu participarea echipei revistei, în incinta Parlamentului Republicii Moldova. Se impune, de asemenea, colecţia Biblioteca revistei Limba Română, cu peste 20 de titluri, între care trebuie remarcată antologia de studii, comunicări şi documente Limba Română este patria mea(344 p.).
Beneficiind de susţinerea instituţiilor academice şi universitare de profil, revista a promovat normele românei standard, exemplare, după Coşeriu, găzduind rubrici speciale de cultivare a limbii şi de valorificare a resurselor ei inepuizabile; s-a implicat efectiv în procesul de reevaluare a patrimoniului literar şi cultural basarabean.
Echipa Limbii Române, alcătuită din ziarişti, oameni de ştiinţă şi de cultură competenţi, profesionişti, a conştientizat rolul şi rostul unei publicaţii aflate în serviciul renaşterii naţionale, având ca obiect de studiu limba, esenţa culturii şi civilizaţiei unei naţiuni. Sentimente de caldă afecţiune şi aleasă preţuire adresăm cu acest discret prilej aniversar domnilor Nicolae Mătcaş, Ana Bantoş, Leo Bordeianu, Maria Teodorovici (Iaşi), Ion Ciocanu, Ion Conţescu, Vlad Pohilă, Raisa Belicov, Alexei Acsan, Grigore Canţâru, Oxana Bejan, Elena Istrati, Veronica Rotaru, Viorica-Ela Caraman, Tatiana Fisticanu – ca să numim doar câţiva dintre cei care de-a lungul anilor îngrijesc cu dăruire şi pasiune Limba Română. Cuvenite mulţumiri colaboratorilor noştri din Chişinău, Bălţi, Iaşi, Bucureşti, Cluj, Suceava, Baia Mare, Târgu-Mureş, Constanţa, Galaţi etc., personalităţi marcante din lingvistică, literatură, artă, care prin scrisul lor au conferit strălucire şi prestanţă unui proiect cultural cu titlu de unicat în istoria Basarabiei.
Exprimăm, de asemenea, profunda noastră recunoştinţă tuturor celor care au sprijinit moral, dar mai cu seamă material apariţia şi supravieţuirea revistei Limba Română.
Am fost şi vom rămâne împreună.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog