Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

Congres internaţional de lingvistică şi filologie romanică

Nicolae FELECAN

Alte articole de
Nicolae FELECAN
Revista Limba Română
Nr. 10-12, anul XVII, 2007

Pentru tipar

Fondată în 1924 de către Adolphe Terracher şi Ostcar Bloch, cu sprijinul unor romanişti din circa 20 de ţări, Societatea de Lingvistică Romanică (Société de Linguistique Romane), cu sediul actual la Strasbourg, Franţa, şi-a propus să reunească pe toţi cei interesaţi de studiile de lingvistică romanică şi care doresc să contribuie la dezvoltarea lor. Anual, Societatea editează Revue de Linguistique romane şi organizează, din trei în trei ani (până în 1953 s-au desfăşurat la doi ani, dar şi la o perioadă mai mare datorită evenimentelor politice), Congresul Internaţional de Lingvistică şi Filologie Romanică. Primul a avut loc la Dijon, Franţa (1928). Următoarele au fost organizate în Elveţia (1930); Roma (1932); Bordeaux (1934); Nice (1937); Liege (1951); Barcelona (1953); Florenţa (1956); Lisabona (1959); Strasbourg (1962); Madrid (1965); Bucureşti (1968); Quebec (1971); Napoli (1974); Rio de Janeiro (1977); Palma de Mallorca (1980); Aix-En-Provence (1983, preşedinte Eugen Coşeriu); Treves (1986); Santiago-De-Compostella (1989); Zürich (1992); Palermo (1995); Bruxelles (1998); Salamanca (2001); Aberystwyth (2004). Lucrările prezentate sunt publicate, de fiecare dată, în Actele Congresului, mai multe volume, în funcţie de numărul comunicărilor. Începând cu Congresul XXI, de la Palermo, vestita editură Niemeyer din Tübingen şi-a asumat sarcina editării.
Cel de al XXV-lea Congres a fost organizat la Innsbruck, în zilele de 3-8 septembrie 2007.
Deschiderea festivă a avut loc luni, 3 septembrie, ora 10, în Aula Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii din Innsbruck.
Cuvinte de bun venit au rostit Manfried Gantner, Rectorul Universităţii, Hans Moser, Decanul Facultăţii de Filologie şi Cultură, Emilio Ridruejo, Preşedintele Societăţii de Lingvistică Romanică şi Preşedinte al Congresului, precum şi din partea organizatorilor, Maria Iliescu, Vicepreşedinte al Societăţii de Lingvistică Romanică, Heidi Siller-Runggaldier, Director al Institutului de Romanistică al Universităţii din Innsbruck, şi Paul Danler, Secretar Ştiinţific. Gazdele s-au adresat participanţilor în toate limbile romanice, inclusiv în sardă (limbă romanică, vorbită în insula Sardinia de aproximativ 1 milion de oameni. Ea are un pronunţat caracter arhaic, determinat de izolarea ei de restul Romaniei, şi este considerată cea mai interesantă dintre limbile romanice), romanşă (dialect retoroman, recunoscut din 1938 ca limbă naţională în cantonul Graubünden din Elveţia), ladină (alt idiom retoroman vorbit în Nordul Italiei, în zona Munţilor Dolomiţi, regiune autonomă, cu centrul administrativ Bolzano) şi friulană (dialect retoroman vorbit în Nord-Estul Italiei, în provincia Friuli, de aproximativ 700 000 de persoane. În oraşul Udine există organizaţia „Societa Filologica G. I. Ascoli”, care încurajează studiile de friulană).
Lista participanţilor a fost impresionantă, peste 800 de lingvişti, iar cu însoţitori mai bine de 1000 de persoane, din 40 de ţări, începând cu Japonia şi China şi până în Canada şi America de Sud. Români, din ţară şi din afara ei, au fost 80, adică 10%, situându-se pe locul al doilea după nemţi. Regretabil este faptul că din Republica Moldova, ţară romanică, nu a fost nici un reprezentant.
Lucrările au fost repartizate în 21 de secţiuni, unele cu subdiviziuni, pentru a putea fi prezentate în intervalul a cinci zile – luni, marţi, miercuri, vineri, sâmbătă –, cea de joi fiind dedicată unei excursii, la alegere, din trei destinaţii oferite: regiunea Salzburg, Munţii Dolomiţi sau Trento. Întrucât nu este posibil şi nici oportun ca în acest spaţiu să redăm titlul tuturor comunicărilor, vom oferi, în schimb, pentru o imagine de ansamblu a varietăţii acestora, tematica fiecărei secţiuni în parte: 1. Multilingvism sincronic şi diacronic, social, individual, instituţional şi politic, didactic; 2. Contact lingvistic: influenţe şi interferenţe; 3. Traductologie romanică şi istorică; 4. Descriere istorică şi contrastivă a limbilor romanice: fonetică şi fonologie; 5 (a, b). Descriere istorică şi contrastivă a limbilor romanice: morfologie şi sintaxă; 6. Descriere istorică şi contrastivă a limbilor romanice: lexicologie şi formarea cuvintelor; lexicografie (cu luarea în considerare a mijloacelor electronice); 7. Descriere istorică şi contrastivă a limbilor romanice: semantică paradigmatică, sintagmatică, cognitivă: frazeologie / expresii; 8. Descriere istorică şi contrastivă a limbilor romanice: onomastică (toponimie şi antroponimie); 9. Constituirea normei în limbile romanice; 10. Lingvistică variaţională: sociolingvistică şi dialectologie; 11. Lingvistică variaţională: limbă orală şi limbă scrisă; 12 (a, b). Pragmatică sincronică şi istorică: analiza discursului şi analiza conversaţională; 13. Filologie şi lingvistica textelor vechi; lexicografie diacronică (cu luarea în considerare a mijloacelor electronice); 14. Domeniu de cercetare particular: locul limbii române în cadrul României; 15. Domeniu de cercetare particular: locul romanşei, al ladinei dolomitice şi al friulanei în cadrul României; 16. Domeniu de cercetare particular: locul sardei în România; 17. Domeniu de cercetare particular: franceza din Canada şi din Statele Unite; 18. Limbile creole de origine romanică; 19. Formarea cuvintelor şi a locuţiunilor; 20. Semantică sintactică şi enunţiativă; 21. Aspecte particulare ale României.
În timpul derulării lucrărilor au avut loc, în fiecare zi, între orele 11.30 şi 12.30, conferinţe plenare susţinute de cele mai reprezentative nume ale filologiei romanice actuale: Gerold Hilty (Zurich, Elveţia), Gerd Wotjak (Leipzig, Germania), Maria Manoliu-Manea (Davis, Statele Unite), Georges Kleiber (Strasbourg, Franţa), Eugeen Roegiest (Gand, Belgia), precum şi o „masă rotundă” cu tema „Viitorul limbilor romanice”.
Serile au fost şi ele pline cu programe atractive şi reconfortante: luni, recepţie oferită de Primăria oraşului Innsbruck şi administraţia Landului Tirol, în Sala Congreselor (Kongresshaus), acţiune însoţită de acompaniament muzical din lucrările lui A. Vivaldi, G. Ph. Telemann, A. Corelli, W. A. Mozart; marţi, spectacol de teatru organizat de Consulatul General al Italiei şi Institutul Italian de Cultură din Innsbruck; miercuri s-a întrunit Adunarea Generală a membrilor Societăţii de Lingvistică Romanică, care a dezbătut activitatea Societăţii între cele două Congrese şi a ales noul organism de conducere pentru următorii trei ani; vineri, banchetul.
Se cuvine menţionat şi faptul că, începând cu ora 9 şi terminând cu 18.30, programul tuturor secţiunilor era identic, în scopul de a permite participanţilor să aleagă, la fiecare jumătate de oră (timp prevăzut pentru susţinere şi discuţii), tema preferată, ceea ce însemna că vorbitorul, care nu se încadra în timpul alocat, era întrerupt. Rezumatele tuturor comunicărilor acceptate de comitetul de organizare, cu aproximativ un an înainte de data începerii Congresului, au fost incluse într-un excelent volum care conţinea circa 700 de pagini, tipărit de Editura Innsbruck University Press, oferit fiecărui participant.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog