Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

Rezoluţia Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu”, ediţia a IX-a (CISL, IX)

Alte articole de
Revista Limba Română
Nr. 10-12, anul XVII, 2007

Pentru tipar

Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu”, ediţia a IX-a (CISL, IX) organizat la Suceava, în perioada 25-28 octombrie 2007, sub egida
– Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava,
– Universităţii de Stat din Moldova, Chişinău,
– Universităţii „Yurii Fedkovici” din Cernăuţi,
beneficiind de susţinerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din România şi a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Suceava, a abordat ca temă generală:
Evoluţia şi funcţionarea limbii – perspective în noul context european.
La Colocviu au participat peste 160 de persoane – savanţi şi cercetători de la academii de ştiinţe şi institute de cercetare, universitari din 12 universităţi româneşti şi 11 universităţi din străinătate (Republica Moldova, Ucraina, Franţa, Ungaria, Polonia, Argentina, SUA, Japonia), profesori din învăţământul preuniversitar, studenţi, care au dezbătut trei probleme majore în cadrul următoarelor secţiuni:
I. „Eugen Coşeriu” – Limba română între istoric şi universal.
O bună parte din comunicările prezentate au vizat condiţiile de funcţionare a limbii române la românii extrafrontalieri, datorate presiunii administrative, dar şi influenţei limbii ruse, evidenţiindu-se comunicarea prof. A. Ciobanu, Influenţa factorilor externi în funcţionarea limbii române în Republica Moldova şi a prof. Irina Condrea Bilingvismul în spaţiul public din Republica Moldova. Cele mai multe dintre comunicări s-au axat pe analiza teoriei coşeriene (Gh. Jernovei, Sistemul lexical al limbilor romanice în sistemul, norma şi uzul lingvistic explicat de Eugeniu Coşeriu) sau pe aspectele concrete ale aplicării teoriei coşeriene la diferite compartimente ale limbii, fie ele explicite sau implicite (Anca Codreanu Eugen Coşeriu’s Structural and Cognitive Semantics and a Genre Analysis of Legal Texts; V. Bodnarciuc Corelaţia dintre „cuvânt”, „îmbinare de cuvinte” şi „enunţ”; Gh. Moldoveanu, Dicţionarul limbii poetice a lui O. Goga, Ioana-Crina Coroi, La norme linguistique au commencement du XXe siècle), influenţa unor factori socioculturali în funcţionarea limbii (Ana Borbely, Expresivitatea limbii române vorbite în Ungaria, C. I. Mladin, Calificative contextuale cu amprentă locală (naţională). Contribuţii lexicologice din perspectiva sociolingvistică şi pragmatică; V. Bahnaru, Prezentarea aspectului temporal şi stilistic al lexicului românesc în dicţionarele explicative; Maria Kozac, Discurs liric eminescian: reţele lingvistice şi câmp semantic; Eugenia Ziadeh, Enunţul ironic în publicaţiile lui Constantin Tănase).
De multă apreciere s-au bucurat şi comunicările Tradiţie şi inovaţie în cercetarea lexicografică românească (E. Dănilă) şi Rezultate în informatizarea cercetării lingvistice româneşti (Gabriela Haja), care au prezentat stadiul în care se află realizarea dicţionarului limbii române în variantă computerizată.
 
II. „Mihail Iordache” – Literatura română între istoric şi universal.
Lucrările în cadrul acestei secţiuni s-au desfăşurat sub semnele eclectismului şi ale interdisciplinarităţii, ca semne culturale ale epocii noastre. Cele 10 comunicări au abordat fie discursul literar din perspectivă retorică şi stilistică, fie ficţiunea literară din perspectivă tematică, semantică şi poetică, inclusiv comparativistă.
Este de remarcat faptul că revine interesul pentru epic, pentru ficţiunea epică şi pentru discursul narativ, după circa 40 de ani în care estetica fenomenologică s-a concentrat cu predilecţie asupra liricului.
De menţionat în mod special în programul secţiunii o lucrare de filologie dedicată unei traduceri din secolul al XVII-lea.
 
III. Izomorfismul şi specificitatea limbajelor (limbajele verbale şi non-verbale, limbajul literar, mediatic, de specialitate).
Comunicările susţinute aici au vizat importante rezultate ale cercetărilor întreprinse în domenii variate ale ştiinţelor limbii: gramatică normativă şi cognitivă, terminologie (militară, a modei, a informaticii), traductologie, analiza discursului (mediatic şi politic). Câteva lucrări au valorificat teoria coşeriană a discursului repetat prin aplicare la textele publicitare şi jurnalistice.
Dezbateri vii au determinat problemele normei limbii literare în raport cu manifestarea creativităţii şi libertăţii în spaţiul de acţiune a discursului public, tot aşa cum pentru unele chestiuni de terminologie s-au propus soluţii multiple ori provizorii.
Corpusul investigat de specialiştii prezenţi la această secţiune conţine texte excerptate din lucrări redactate în română, franceză, germană, engleză, dar şi înregistrări ale discursului oral. Transgresarea domeniului limbajelor spre sfera integratoare a culturii a fost realizată printr-o comunicare-omagiu faţă de spaţiul românesc, realizată de un invitat francez, care a vorbit despre calitatea învăţământului românesc şi influenţa acestuia asupra unor personalităţi străine.
La „Masa rotundă” s-a discutat tema : Se poate vorbi de un nou tip de discurs generat de integrarea în Uniunea Europeană?
În plenul CISL IX, ca şi în secţiuni, s-au dezbătut următoarele subiecte:
• contribuţia lingvistică a profesorului Eugeniu Coşeriu la tratarea unor probleme generale de teorie a limbii;
• relaţia dintre evoluţia şi funcţionarea limbii;
• contribuţia savanţilor Eugeniu Coşeriu, Stanislav Semcinsky (Kiev) şi Ruben Budagov (Moscova) la dezvoltarea lingvisticii actuale;
• rolul factorilor interni şi externi la dezvoltarea şi normarea limbii române în Basarabia;
• locul scriitorului Panait Istrati în literatura franceză şi cea română;
• situaţia limbii române din Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi alte ţări europene;
• caracteristicile unui nou tip de discurs – cel de integrare în UE şi de globalizare;
• Dicţionarul Tezaurus în format electronic;
• Dicţionarul limbii poetice a lui Octavian Goga;
• probleme de traducere;
• discursul publicitar;
• limbajul mediatic;
• factorii implicaţi în procesul de comunicare şi influenţa lor în receptarea mesajului;
• modernismul românesc în lectură actuală;
• abordarea pluridisciplinară a dezbaterilor mediatice;
• alte aspecte ale relaţiei dintre diasistemul limbii române şi ipostazieri concrete ale acestuia, cu implicaţii ale particularului asupra generalului sau influenţe manifestate asupra limbii şi literaturii române, cu efecte imediate sau pe termen lung.
De asemenea, Colocviul a prilejuit lansarea a 20 de lucrări de lingvistică, literatură, didactică (studii, traduceri, dicţionare), având ca rezultat un fructuos schimb de experienţă între şcolile de lingvistică reprezentate la manifestare.
Participanţii la Colocviu au remarcat progresul incontestabil pe care îl cunoaşte limba română ca limbă de comunicare în Republica Moldova şi Ucraina, ca urmare a eforturilor şcolii universitare şi preuniversitare depuse în promovarea limbii române în varianta ei exemplară, care îşi face loc în comunicarea cotidiană a diferitor categorii de vorbitori.
Pe de altă parte, s-a constatat că se continuă o campanie antiştiinţifică, direcţionată împotriva glotonimului limba română. Astfel, s-a ajuns la folosirea sintagmei neadecvate, nefondate ştiinţific şi istoric, limba moldovenească, singurul argument fiind legătura cu numele statului, Republica Moldova, dar se neglijează că:
1. există ţări unde glotonimul nu corespunde cu denumirea statului (Austria, Argentina, Brazilia etc.);
2. limba română e unitară în esenţa ei şi unică pe întreg spaţiul unde se vorbeşte;
3. glotonimul limba română este folosit de savanţii filologi din ţările occidentale începând cu anul 1580 (a se vedea Eugeniu Coşeriu, Limba română în faţa Occidentului, Cluj-Napoca, 1994, p. 17-18) şi până astăzi.
Participanţii la Colocviu adresează un apel guvernanţilor din România, Republica Moldova şi Ucraina să ia în considerare opiniile savanţilor privitoare la glotonimul limba română şi nu teoriile nefondate ştiinţific şi istoric.
 
Semnează participanţii la cea de-a IX-a ediţie a
Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu”,
Suceava, 25-28 octombrie 2007
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog