Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

Limba română în Republica Moldova. Dreptul la normalitate

Alte articole de
Revista Limba Română
Nr. 9-10, anul XIX, 2009

Pentru tipar

Cu acest titlu la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău s-a desfăşurat pe 29 august un simpozion la care au participat oameni de ştiinţă, scriitori, profesori, studenţi.
Deschizând întrunirea, Alexandru Bantoş, director al Casei Limbii Române şi redactor-şef al revistei „Limba Română”, a remarcat faptul că „astăzi, după douăzeci de ani de la adoptarea Legislaţiei lingvistice care şi-a propus să creeze premisele necesare pentru ameliorarea climatului lingvistic în Republica Moldova, avem sentimentul de jenă, de neîmplinire spirituală. Cele trei legi adoptate în 1989 – „Cu privire la statutul limbii de stat în R.S.S.M.”, „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S.M.” şi „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” – au constituit un imbold puternic pentru extinderea funcţionării limbii de stat în toate sferele de activitate. Dar, întrucât această legislaţie a fost elaborată pe vremea Uniunii Sovietice şi nu a beneficiat de cadrul juridic adecvat pentru un stat suveran şi independent, cum a devenit Republica Moldova după 1991, eficienţa multor prescriţii legislative este minoră”. În continuare vorbitorul a făcut o analiză amplă a factorilor obiectivi şi subiectivi ce au frânat implementarea legilor despre limbă. „Eşecurile noastre, a subliniat Alexandru Bantoş, se află, desigur, în strânsă legătură cu marea politică şi cu interesele geostrategice focalizate în zonă, având impact negativ asupra dezvoltării noii formaţiuni statale desprinse din imperiul bolşevic, multe însă au depins doar de noi. Cu părere de rău, trebuie să recunoaştem că nu am fost consecvenţi şi perseverenţi în promovarea idealurilor naţionale, inclusiv a celor legate de renaşterea limbii române. Politicienii noştri, exprimând interese înguste şi efemere de partid, nu au dorit / ştiut să apere identitatea naţională a românilor basarabeni, acţiunile lor în acest domeniu, de regulă întârziate, fiind întreprinse după ezitări îndelungi. În acest răstimp indolenţa, oportunismul, neîncrederea au pătruns în toate păturile sociale, din care motiv ne-am pomenit dezbinaţi şi fără perspectivă clară de realizare a idealurilor naţionale. Nu am ţinut cont de faptul că în 1989 am repurtat anumite victorii pentru că am fost uniţi. Iată de ce, ajunşi în cel de-al douăzecilea an de la adoptarea Legislaţiei lingvistice, avem puţine motive să vorbim despre împliniri. Acum suntem datori să adresăm un pios omagiu doar celor care nu mai sunt cu noi şi care au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a schimba faţa Republicii Moldova şi, implicit, a limbii române. În acest sens trebuie să amintim numele lui Ion Dumeniuk şi Nicolae Costin, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, Silviu Berejan şi Nicolae Corlăteanu, Grigore Vieru şi Gheorghe Ghimpu, Sergiu Rădăuţanu şu Lidia Istrati, Valeriu Rusu şi Eugeniu Coşeriu, Mioara Avram şi George Pruteanu, Constantin Ciopraga şi Dumitru Irimia, Alexei Marinat şi Vasile Vasilache, Andrei Vartic şi Petre Teodorovici, Nicolae Testemiţeanu şi Bogdan Istru, Alexandru Cosmescu şi Nicolae Costenco, I. C. Ciobanu şi Andrei Lupan, Victor Ciutac şi Veniamin Apostol, Valeriu Cupcea şi Eugen Ureche, Emil Loteanu şi Grigore Grigoriu, Mihai Grecu şi Igor Vieru, Ion Osadcenco şi Ion Vasilenco, Lazăr Ciobanu şi Vasile Ciocanu, Vasile Coroban şi Vasile Badiu, Nicolae Sulac şi Serghei Lunchevici, Ion Mocreac şi Vasile Melnic, Ion Gheorghiţă, Vasile Leviţchi şi atâţia alţii care au apărat şi au promovat limba română.
Domnul Ion Hadârcă, poet şi publicist, deputat în Parlamentul actual al Republicii Moldova, ex-preşedinte al Frontului Popular din Moldova, a adresat participanţilor la conferinţă un mesaj de salut din partea noului Parlament al Republicii Moldova.
În faţa asistenţei au prezentat comunicări: Anatol Ciobanu, doctor hab. în filologie, prof. univ., membru corespondent al A.Ş.M. (Reforma legislativă după 20 de ani. Succese, lacune, sarcini), Mihai Cimpoi, academician, critic şi istoric literar, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova (Limba română – cenuşăreasă sau gospodină în casă), Ion Ungureanu, actor şi regizor, ex-Ministru al Culturii(Teatrul şi limba română);Andrei Strâmbeanu, scriitor, ex-deputat al Parlamentului Republicii Moldova (Presa şi promovarea limbii române);Ion Ciocanu, doctor habilitat în filologie, critic şi istoric literar, fost Director General al Departamentului de Stat al Limbilor (Departamentul de Stat al Limbilor. Proiecte şi realizări);Vlad Pohilă, lingvist, publicist, scriitor (Limba oficială în Republica Moldova şi în alte republici ex-sovietice. Studiu comparativ).
În dezbateri au luat cuvântul acad. Nicolae Dabija, redactor-şef al revistei „Literatura şi Arta”, scriitorul Val Butnaru, directorul revistei „Jurnal de Chişinău”, acad. Ion Dediu, prof. conf. dr. Ana Bantoş, doctor habilitat în filologie Anatol Eremia, scriitorul şi publicistul M. Gh. Cibotaru, ex-ministru al culturii, preşedinta societăţii „Limba noastră cea română” Valentina Butnaru, profesorul universitar, doctor în filologie Petru Butuc, profesorul universitar, doctor habilitat în filologie George Rusnac, profesorul universitar, dr. hab. în filologie Ion Melniciuc, profesorul universitar, doctor în istorie Gheorghe Paladi şi alţii.
Reunind un numeros public, simpozionul „Limba română în Republica Moldova. Dreptul la normalitate” a constituit o tribună a rostirii adevărurilor despre prezentul şi perspectivele identităţii etnolingvistice a românilor basarabeni.
 
L.R.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog