Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

PRO DIDACTICA

Învaţă-mă cum să învăţ şi să-i învăţ!

Loretta HANDRABURA

Alte articole de
Loretta HANDRABURA
Revista Limba Română
Nr. 9-10, anul XIX, 2009

Pentru tipar

Acesta ar fi moto-ul pe care l-am atribui, nu fără temei, lucrării semnate de conf. univ. C. Şchiopu, deoarece derivă din demersul teoretic şi metodologic al studiului şi se pliază perfect pe noile rigori ale Curriculumului la literatura română. De câţiva ani încoace accentul s-a transferat de pe învăţământul tradiţional, expozitiv-deductiv pe cel formativ în predarea / receptarea literaturii în şcoală, iar obiectivul cadru constă în „formarea cititorului apt să realizeze lectura interogativ-interpretativă a textelor literare de diferite genuri şi specii, delimitând valoarea de nonvaloare, să interpreteze fenomenele literare într-o interacţiune cu anumite date din domeniul filozofiei, istoriei, sociologiei, eticii, esteticii etc., precum şi prin prisma universului axiologic”.
Dezvoltarea la elevi / studenţi a gândirii critice, artistice, creative prin intermediul literaturii ca formă de cunoaştere este, aşadar, un imperativ educaţional, la care autorul subscrie (dovadă elocventă sunt manualele acestuia de literatură română pentru cl. IX-XII, precum şi cursurile universitare, metodica proprie de predare) şi pe care îl promovează şi în noua sa lucrare. Realizarea acestui imperativ este posibilă, ne demonstrează C. Şchiopu, numai dacă şi autorii de manuale, şi cadrele didactice, şi viitorii filologi îşi vor revizui cunoştinţele şi abilităţile de predare / receptare a literaturii şi vor înţelege care este câştigul receptării creative a textului artistic de către subiecţii învăţării – elevii.
Până la apariţia cărţii lui C. Şchiopu, Centrul Educaţional PRO Didactica a elaborat câteva lucrări de specialitate, pentru a completa parţial golul existent pe coordonata strategii, metode şi procedee interactive de predare şi receptare a textului literar-artistic. Ne referim la: Formare de competenţe prin strategii didactice interactive, 2008, elaborată de T. Cartaleanu, O. Cosovan, V. Goraş-Postică, S. Lâsenco, Lia Sclifos; Atelierul de lectură în demersul educaţional. Strategii de dezvoltare a gândirii critice, 2004, autoare T. Cartaleanu, O. Cosovan. Trebuie să recunoaştem însă că Metodica predării literaturii române, prima culegere de acest fel editată la Chişinău în ultimii peste 20 de ani, reprezintă pe moment un studiu complex, actual şi de referinţă pentru profesori, studenţii de la facultăţile de filologie, dar şi pentru cercetătorii în domeniu.
Este o carte de maturitate profesională, a cărei valoare se susţine prin îndelungata experienţă a autorului în cercetarea teoretică şi aplicativă a literaturii. Construcţia acestei cărţi se dezvoltă în baza a cinci elemente de structură ideatică interdependente: creativitatea, interpretarea operei literare din diverse perspective, metodologia receptării / studierii operelor lirice, epice şi dramatice, studierea noţiunilor de teorie literară şi metodologia elaborării compoziţiilor şcolare. Astfel ordonate, acestea asigură lecturii atât consistenţă teoretică de nivel academic, accesibilitate şi atractivitate, cât şi exemple pertinente de analiză. Cititorului i se prezintă iniţial argumente plauzibile în susţinerea dezvoltării creativităţii elevilor în procesul receptării literaturii (cap. II). Metodologia interpretării operei literare fie din perspectiva noţiunilor temă, motiv, laitmotiv, structură şi compoziţie, fie din perspectiva structuralistă sau mitologico-arhetipală nu putea să lipsească atâta timp cât abordarea vine în consonanţă cu noile teorii de analiză a textului, iar întreg conceptul cărţii se sprijină pe noul demers teoretic şi metodologic în predarea / receptarea literaturii în şcoala preuniversitară.
În capitolele VI-VIII (Metodologia receptării / studierii operelor lirice, epice şi dramatice) sunt propuse repere teoretice şi un şir de metode cu caracter creativ în procesul de predare a operei lirice, epice, dramatice, precum şi a categoriilor literare specifice fiecărui gen literar şi chiar proiecte didactice pe subiecte concrete. Reţine atenţia în special capitolul despre Studierea noţiunilor de teorie literară, în care autorul desfiinţează şabloanele de studiere a versificaţiei, rimei, ritmului poeziei.
Cunoaşterea din interior a unor realităţi educaţionale, cum ar fi „slaba familiarizare a elevilor cu structura unui anumit tip de compunere, neefectuarea diferitor exerciţii orale şi scrise de dezvoltare a vorbirii coerente, de formare a deprinderilor de a organiza ideile într-un text şi, nu în ultimul rând, alcătuirea împreună cu elevii a unui plan de idei, cu exemplificări de rigoare, pentru fiecare caz în parte”, l-a determinat pe autor să pună în discuţie în cap. X, Metodologia elaborării compoziţiilor şcolare, ceea ce rămâne dincolo de preocupările profesorilor de specialitate şi anume formarea emiţătorului de mesaj scris.
Avem certitudinea că orice lector / specialist interesat găseşte în prezenta lucrare o actualizare a informaţiei, pe fondul acumulărilor în timp şi ca fundament al cercetărilor viitoare, prin reperele teoretice pentru domeniile fundamentale ale receptării literaturii, precum şi sugestii pentru organizarea lecţiilor. Aşa trebuie privite, în opinia noastră, exemplele de învăţare inserate în temele teoretice, ca şi modelele de proiecte didactice cuprinse în studiu.
 
Referinţe
1. Limbă şi comunicare: Curriculum naţional. Programe pentru învăţământul liceal, Chişinău, 1999.
2. C. Şchiopu, Metodica predării literaturii române, Chişinău, 2009.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog