Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LECŢIILE ISTORIEI

RECURS LA PATRIMONIU

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

EVENIMENT

HISTORIA MAGISTRA VITAE

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

SOCIOLINGVISTICĂ

ÎNTRUNIRI ŞTIINŢIFICE

CRITICĂ, ESEU

PROZATORI CONTEMPORANI

POESIS

PERMANENŢA CLASICILOR

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

LITERATURĂ UNIVERSALĂ

PRO DIDACTICA

ANIVERSĂRI. GHEORGHE CHIVU – 70

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

DINTRE SUTE DE REVISTE

CONFLUENŢE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

IN MEMORIAM ION DUMENIUK

DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

PRO DIDACTICA

Provocare pentru o posibilă metodologie a educaţiei literar-artistice

Viorica GORAŞ-POSTICĂ

Alte articole de
Viorica GORAŞ-POSTICĂ
Revista Limba Română
Nr. 9-10, anul XIX, 2009

Pentru tipar

După cum se menţionează în prefaţa Metodicii predării literaturii române, „studiul reprezintă o provocare pentru o posibilă metodologie a educaţiei literar-artistice”, adresându-se profesorilor de limba şi literatura română cu experienţă, dar şi debutanţilor în activitatea didactică, universitarilor şi studenţilor filologi, cercetătorilor ştiinţifici etc.
Abordând literatura ca disciplină şcolară, în baza unei experienţe ştiinţifice şi practice avansate, autorul afirmă că „dezvoltarea la elevi a interesului artistic, cu cele trei trepte ale sale – curiozitatea, plăcerea, necesitatea spirituală şi de cunoaştere a capacităţii creative – constituie un obiectiv important în procesul receptării literaturii în şcoală”. Un alt obiectiv al învăţământului formativ în această direcţie vizează dezvoltarea creativităţii, care, în viziunea autorului, este ghidată de patru principii esenţiale: de stimulare a gândirii creative, operaţional, estetic şi al actualizării, cu accent pe problema utilizării, în noi situaţii, a experienţei estetice şi de viaţă a elevilor, căci nu este suficient să dispui de un potenţial creativ de aptitudini dacă acestea nu sunt orientate strategic, prin motivaţie şi atitudini, către descoperirea şi generarea noului cu valoare de originalitate.
În capitolul III al lucrării sunt prezentate, într-o manieră complexă şi sugestivă pentru optimizarea practicii de predare / învăţare / evaluare a textului literar, condiţiile, etapele şi nivelurile de receptare a operei literare. Factorii subiectivi ce favorizează procesul de receptare a textului – interesul şi respectul, orientarea hedonistă şi comunicativă, orientarea cognitivă şi axiologică, inclusiv dorinţa cititorului – explică în mod convingător necesitatea formulării adecvate a sarcinilor de interpretare a textului, pentru a genera o percepţie normală şi unitară a acestuia ca operă literară, pentru a favoriza un dialog fructuos cu el.
Perspectivele de interpretare a operei literare se axează pe varii concepte: temă, motiv, laitmotiv, structură şi compoziţie, interpretare structuralistă şi mitologico-arhetipală (capitolul IV), incluzând exemple elocvente de aplicare pe text şi de decodificare multiaspectuală şi creativă.
Partea dedicată etapelor de evocare a textului, cu obiective şi procedee de lucru, porneşte de la întrebarea fundamentală pe care trebuie să şi-o pună profesorul în timpul predării: cum să-i ajute pe elevi să dezvăluie mai uşor semnificaţiile textului artistic, să înţeleagă „misterul” prin care un instrument de comunicare – limba – devine temei al artei literare.
Recomandările metodice privind studierea noţiunilor de teorie literară se focalizează pe figuri de stil, pe elemente de versificaţie şi pe conceptul de curent literar, cu aplicaţii didactice interesante şi creative.
Astfel, pe parcursul a patru capitole, într-o succesiune bine motivată, demersul didactic artistic al receptării / studierii operelor lirice, epice şi dramatice se conturează clar, uşor de urmărit şi animat de spiritul modern, care necesită renunţarea la stereotipuri, la practicile simpliste ce diminuează atât interesul elevilor pentru disciplină, cât şi specificul literaturii ca artă. Recuzita metodică a autorului relevă o varietate mare de texte analizate şi trecute prin filtrul profesionistului cu impact indiscutabil asupra consumatorului şi a creatorului de literatură.
Deosebit de utilă găsim şi partea în care autorul propune o metodologie acţională de elaborare a compoziţiilor şcolare în baza textului literar (paralela, sinteza, comentariul literar), a compoziţiilor cu caracter publicistic (recenzia şi cronica dramatică) şi a celor cu temă liberă (narative şi descriptive) uzitate în practica noastră pedagogică.
Cartea semnată de Constantin Şchiopu completează un gol în spaţiul informaţional-didactic românesc, fiind astfel o contribuţie însemnată în dezvoltarea patrimoniului pedagogic şi literar.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog