Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

REVISTA „LIMBA ROMÂNĂ” – 30 DE ANI DE LA FONDARE

RETROSPECTIVĂ NECESARĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ȘI TERMINOLOGIE

CUVINTE DEZVELITE

LEXICOLOGIE

RECURS LA PATRIMONIU

RECITIREA CLASICILOR

SINTEZE

INEDIT

CRITICĂ. ESEU

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ

CULTURA MEMORIEI URBANE

LITERATURĂ ŞI DESTIN

CONFESIUNI

PRO DIDACTICA

POESIS

STAREA DE VEGHE

EX CIVITATE

REGISTRU ACTUAL

LECŢIILE ISTORIEI

ANIVERSĂRI. IOAN SCURTU – 80

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

RESTITUTIO

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2020

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

DIALOGUL ARTELOR

Sub lacrimi, licărea surâsul...

Corina TUDOSE

Alte articole de
Corina TUDOSE
Revista Limba Română
Nr. 9-10, anul XIX, 2009

Pentru tipar

Moto:
Apele cele mari nu pot sa stingă dragostea
şi râurile n-ar putea s-o înece.
Cântarea Cântărilor
 
Teodor Buzu este un romantic profund în căutarea eternităţii. El a trăit şi trăieşte într-o lume incompatibilă cu înaltele sale aspiraţii, o lume exterioară, ostilă şi brutală. Pictorul Teodor Buzu este, de-a dreptul, eroul romantic care luptă să depăşească dezacordul dintre el şi lume prin intermediul artei sale care îi oferă infinite căi de evadare din realitate. Artistul Teodor Buzu caută solitudinea, izolarea şi se repliază asupra propriului eu. Natura sa conflictuală este terenul unde are loc disputa permanentă dintre durere şi ideal. Solitar, melancolic, copleşit de o sensibilitate exacerbată, Teodor Buzu caută valenţe umane insolite, cultivă marile elanuri, lărgeşte scara virtuţilor şi valorilor umane. Este însetat de a se împlini, de a se îmbogăţi spiritual, el încearcă să întoarcă viaţa pe toate părţile şi să-i proiecteze faţetele, să-i bată cărările, să privească meditativ şi poetic aceleaşi aspecte.
În creaţia sa, Teodor Buzu practică muzicalitatea limbajului plastic şi obţine astfel o vibrantă deschidere a inimii spre lumea gravităţii, a duioşiei şi a tristeţii.
Teodor Buzu preferă desenului diversitatea armoniilor cromatice. El afirmă expresia plastică liberă şi paradoxul aspectelor existenţiale. Acest artist plastic reînnoieşte fecunda libertate a picturii prin influenţe datorate lui Escher şi Gaudi. Asimilat de o altă cultură, artistul Teodor Buzu rămâne foarte ataşat valorilor spirituale româneşti pe care doreşte să le afirme. Pictorul Teodor Buzu, din Drăsliceni (mun. Chişinău), revine adesea în România, încărcat de muzica şi de poezia culorilor adunate din lume. Prin lirismul şi ritmul compoziţiilor sale plastice, Teodor Buzu expune propria meditaţie asupra calităţilor sensibile ale culorilor şi formelor inefabile.
Ca orice romantic modern, pictorul Teodor Buzu preferă sensibilul şi iraţionalul. Culoarea sa domină conturul. Valoarea expresivă şi poetică a limbajului sunt preferate de artistul Teodor Buzu şi ele compun mesajele sale artistice. Tumultul de impresii subtile şi de arhitecturi de suspine, orchestrate cromatic de Teodor Buzu, ne vorbesc direct despre secolul nostru în care „poeţii sunt pictori”, aşa cum afirma Elie Faure.
Teodor Buzu este o individualitate artistică nostalgică, se întrece cu imposibilul pe orice vreme, mândru de a fi oferit puritate eternităţii.
Teodor Buzu se întoarce adesea la Porţile Orientului cu bucuria de a fi scăpat de otrăvurile moderne şi de a reintra în patria arhaismelor, România. Teodor Buzu se află în Occident, este liber în Tabor, în Republica Cehă, dar locuieşte tot în Europa Orientală, străveche poartă de înţelepciune, unde acest artist plastic se înconjoară mereu cu îngerii săi înlăcrămaţi din Moldova.
 
Ianuarie 2004, Bucureşti
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog