Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

ADEVĂRUL DESPRE NOI

PROZĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

ITINERAR LEXICAL

PRO DIDACTICA

CRITICĂ, ESEU

POESIS

BLAZON DE PROFESOR

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

ION VATAMANU – 80

EX CIVITAS

DIALOGUL ARTELOR

INEDIT

TRADIȚII ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVENIMENT

Întrunire memorabilă pentru lingvistica românească: Coseclus 2009

Cristinel MUNTEANU

Alte articole de
Cristinel MUNTEANU
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XIX, 2009

Pentru tipar

În perioada 23-25 septembrie s-a desfăşurat la Cluj-Napoca un congres internaţional dedicat lingvisticii lui Eugeniu Coşeriu – „Coseriu: perspectives contemporaines. Congrès international de linguistique intégrale. Seconde édition” (prescurtat: Coseclus 2009). Evenimentul instituie deja o tradiţie, aceea ca la fiecare doi ani o universitate (preferabil dintr-o altă ţară), în care teoria coşeriană se predă şi se aplică în cercetare, să organizeze o astfel de manifestare. Îmbucurător este faptul că, în 2007, iniţiativa a aparţinut francezilor (adică tocmai mediului ştiinţific în care ideile lui Coşeriu au pătruns de puţină vreme), primul congres (Cosaix 2007) având loc la Aix-en-Provence1. Venise rândul Universităţii „Babeş-Bolyai”, mai precis al Centrului de Studii Integraliste (condus de reputatul profesor Mircea Borcilă), din cadrul Facultăţii de Litere, să creeze în spaţiul românesc o asemenea sărbătoare culturală. Şi trebuie subliniat că – în pofida crizei financiare prin care trecem, ce poate ucide din faşă idei de acest gen (oricât de mare ar fi entuziasmul, ele presupun şi cheltuieli materiale) – organizatorii clujeni şi-au îndeplinit sarcinile cu asupra de măsură întrecând aşteptările participanţilor (cel puţin ale celor români). Iată că a fost posibil! Faptul este cu atât mai remarcabil, cu cât chiar Mircea Borcilă constata cândva, referindu-se la cel mai mare dar şi cel mai nedreptăţit lingvist român, că „nimeni nu este profet în ţara lui” (de altfel, Coşeriu însuşi observase cu amărăciune că în România este mai mult „citat decât citit”). Se pare totuşi că în ultimul timp lingvistica integrală coşeriană – sau măcar aspecte ale acesteia – a început să câştige teren şi în mediul ştiinţific şi universitar românesc, mai ales prin tinerii ce se dovedesc o certă speranţă (fără a-i avea în vedere pe cei de la Cluj, care au confirmat deja).
Însă pentru tineri, în special, dincolo de valoarea lucrărilor prezentate, acest congres a fost şi ocazia (unică, poate, pentru unii) şi privilegiul de a vedea şi audia „pe viu” discipoli coşerieni din prima, a doua sau chiar a treia generaţie, unii direcţi, formaţi la Tübingen, alţii indirecţi, nu mai puţin importanţi, toţi dezvoltându-se în jurul aceleiaşi concepţii coerente şi unitare împărtăşite de Magistru. Dintre aceştia, îi menţionăm pe Jörn Albrecht, Rudolf Windisch, Ana Agud, Manfred Ringmacher, Johannes Kabatek, Jean Pierre Durafour, Jesús Gerardo Martínez del Castillo, Vicenzo Orioles. Nu putem decât să regretăm că au fost nevoiţi, din motive obiective, să lipsească personalităţi precum Jürgen Trabant, Donatella di Cesare, Miorita Ulrich, Óscar Loureda Lamas, Eugen Munteanu, Nicolae Saramandu2.
Programul s-a desfăşurat într-un ritm alert, lucrările pe secţiuni alternând cu comunicările în plen. Le menţionăm pe cele din urmă, pe toate, deopotrivă de interesante, în ordinea prezentării, pentru a dovedi nivelul înalt al manifestării: Jörn Albrecht (Heidelberg), Linguistique (science du langage), théorie du langage et philosophie du langage chez Eugenio Coseriu; Vicenzo Orioles (Udine), La variabilità e il contatto interlinguistico nell’opera di Eugenio Coseriu; Maria Iliescu (Innsbruck), «Le dit ‘Latin vulgaire’ et les premières différentiations dans la Romania» (Coseriu 1954) et l’état actuel de la question; Ana Agud (Salamanca), Teoría crítica de la lingüística; Mircea Borcilă (Cluj-Napoca), Bringing Coseriu Home – Reflections on the Fate of His Legacy in Our Changing World; Johannes Kabatek (Tübingen), Mémoire et avenir des trois historicités cosériennes; Jesús Gerardo Martínez del Castillo (Almería), El problema del logos: cuestiones epistemológicas y condicionamientos propios; Jean Pierre Durafour (Tübingen), Actualité extrême et avenir certain de la pensée philosophique et linguistique d’Eugenio Coseriu.
Dintre comunicările prezentate pe secţiuni, le amintim, selectiv, pe următoarele: Arianna Buttinelli (Roma), Dalla linguistica della parola alla linguistica del parlare. Ipotesi di un confronto tra Coseriu e Pagliaro; Cornel Vîlcu (Cluj-Napoca), Trois schémas „cosériens”; Ciprian Speranza (Basel), Les structures complexes de l’imagination dans le langage. Sur quelques aspects de ce rapport en suivant l’ œuvre de Coseriu; Dina Vîlcu (Cluj-Napoca), A Plea for „Integral Linguistics”; Dinu Moscal (Iaşi), La contribution d’ E. Coseriu à l’ évolution du concept de champ lexical; Cristinel Munteanu (Brăila), Approaching Synonymy from the Integral Linguistics Point of View; Pablo Kirtchuk (Paris), La parole à l’origine et au centre du langage: „LUIT: Language – a Unified and Integrative Theory”; Doina Constantinescu (Sibiu), Aspects de la création métaphorique dans la construction du sens textuel; Marius Nagy (Tours), Prolégomènes à une théorie de l’articulation du sens; Oana Boc (Cluj-Napoca), La relation langage – poésie dans la théorie de Coseriu et ses implications pour le domaine de la poétique; Maarten de Backer (Gand), Lexical neutralization: a corpus-based study of the lexical opposition day / night; Gerda Hassler (Potsdam), Solidarité lexicale, locutions, collocations: contraintes conceptuelles sur la distribution; Ileana Oancea, Nadia Obrocea (Timişoara), Le Centre d’Etudes Intégralistes de Cluj. Quelques repères; Dorel Fînaru (Suceava), Tema „limbaj şi poezie” în opera lui Eugeniu Coşeriu; Elena Faur (Cluj-Napoca), Conceptul metaforic şi lingvistica integrală; Emma Morita (Akita), On the Concept of „Textconstitution” in Eugenio Coseriu’s Text Linguistics; Cristina Varga (Cluj-Napoca), Coseriu en catalan – la terminologie de la traduction; Cristiana Papahagi (Cluj-Napoca), Grammaticalisations convergentes: de quelques auxiliaires roumains et romans; Eugenia Bojoga (Cluj-Napoca), Y’a-t-il une école linguistique de Tübingen?; Simion Doru Cristea (Lisboa), The Fight with the Angel; Iulia Bobăilă (Cluj-Napoca), La metáfora y la articulación múltiple del sentido en „Blanco” de Octavio Paz; Manfred Ringmacher (Berlin), Coşeriu, cititor al „Gramaticii mexicane” de Humboldt; Anne Marie Chabrolle Cerretini (Metz), L’approche théorique de la diversité des langues dans la linguistique intégrale; Andrzej Zieliński (Cracovia), Las perífrasis frecuentativas en español medieval; Joanna Porawska (Cracovia), Marele Dicţionar Român-Polon ca un „text cultural”; Alina Celac (Bucureşti), Champ lexical ou série synonymique? Les termes pour „calotte du crâne” dans Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză.
S-a urmărit ca acest congres să nu fie unul de exegeză, ci, mai degrabă, o încercare de valorizare creativă, originală, a perspectivei deschise de teoria lingvistică integrală, atât în câmpul ştiinţelor limbajului, cât şi în disciplinele adiacente. După cum se poate observa, lucrările participanţilor au avut în vedere patru dimensiuni axiale: 1. Filosofia limbajului şi epistemologia; 2. Lingvistica vorbirii şi relaţiile intradisciplinare ale abordării integrale; 3. Lingvistica limbilor şi istoria lingvisticii; 4. Lingvistica discursiv-textuală şi deschiderile transdisciplinare ale studiilor „integraliste”.
Manifestarea a cuprins şi alte evenimente. De pildă, în după-amiaza zilei de 24 septembrie, a avut loc o masă rotundă, Eugenio Coseriu et ses disciples, moderată de Johannes Kabatek, ce i-a reunit pe Jörn Albrecht, Ana Agud, Jean-Pierre Durafour, Manfred Ringmacher şi Rudolf Windisch. A fost evocată personalitatea marelui savant, discipolii prezenţi rememorând diverse aspecte ale devenirii lor profesionale în relaţie cu Maestrul lor şi chiar unele episoade amuzante din contactul cu acesta, toate evidenţiind însă complexitatea lui E. Coşeriu şi profunda sa umanitate. De asemenea, trebuie amintită şi o altă masă rotundă, din următoarea zi, De Humboldt à Cosériu, et retour, moderată de Manfred Ringmacher (un însemnat editor al operei humboldtiene, mai ales al părţii inedite, cum este Gramatica mexicană), la care a participat şi Ana Agud (traducătoare din Wilhelm von Humboldt, pentru limba spaniolă). S-a pus accent pe faptul că ideile despre limbaj ale lui Humboldt au fost redescoperite de germani datorită lui E. Coşeriu. Mai mult decât atât, a fost făcută observaţia că cei mai buni editori, traducători şi exegeţi ai lui Humboldt sunt discipoli ai lui Coşeriu3.
În acelaşi timp, semnalăm celor interesaţi că, tot aici, Johannes Kabatek (succesorul lui Coşeriu la catedra de limbi romanice de la Tübingen şi directorul Arhivei Coşeriu) a lansat primul număr al revistei „Enérgeia” (Zeitschrift für Sprachwissenschaft und Sprachphilosophie, ce poate fi consultată on-line la adresa http://www.coseriu.de/energeia), special constituită pentru a publica materiale de (sau despre) Eugeniu Coşeriu. Şi, tot la „capitolul lansări”, ne facem o datorie de onoare anunţând că a fost prezentat şi Marele dicţionar român-polon, al autoarelor Halina Mirska Lasota şi Joanna Porawska, o operă lexicografica de referinţă (peste 1000 de pagini!), apărută anul acesta la Editura Universităţii Jagiellone din Cracovia cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Evident că, pe lângă componenta intelectuală sau ideatică inerentă şi predominantă, manifestarea a avut şi o latură afectivă, ce a creat sentimentul unei comuniuni de o natură aparte: s-au legat prietenii, s-au pus la cale colaborări, fie în pauzele dintre secţiuni, fie, mai ales, în timpul meselor (una cu specific românesc chiar, alta în acorduri de muzică clasică) la care s-a servit şi vinul roşu ce îi plăcea lui Coşeriu. La sfârşit s-a făcut bilanţul, au fost felicitaţi amfitrionii şi s-a propus ca viitoarea întâlnire de acest gen să aibă loc peste doi ani, în Spania, la Almería, gazdă urmând să fie profesorul Jesús Gerardo Martínez del Castillo.
Sufletul întregului congres l-a reprezentat Eugenia Bojoga, nepoata marelui lingvist, cea care are meritul, printre altele, de a fi adunat, la Cluj-Napoca, această lume bună – o adevărată „familie Coşeriu” – cu care cultivă şi întreţine relaţii ştiinţifice şi de prietenie stabile. Nu a fost singură. A fost însoţită în eforturile ei şi de alţi tineri inimoşi: Oana Boc, Cornel Vîlcu, Dina Vîlcu, Emma Tămâianu-Morita şi alţii. Dar nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil (după cum remarca şi C. Vîlcu), dacă nu ar fi existat un spirit coagulant, care să creeze la Cluj o redutabilă echipă de coşerieni, care să înfiinţeze un recunoscut Centru de Studii Integraliste, care să-şi asume (chiar înainte de 1989) cu energie (şi enérgeia) demersul de recuperare şi de valorificare a gândirii genialului Eugeniu Coşeriu: Profesorul Mircea Borcilă. Cred că tuturor participanţilor le va persista în minte chipul radiind de bucurie al profesorului Borcilă, ce a avut astfel satisfacţia încununării muncii sale de mai bine de două decenii.
Aşadar, rezumând: nivel înalt, participanţi de renume, comunicări interesante, efervescenţă de idei, atmosferă specială, speranţe certe pentru viitorul lingvisticii integrale. Un congres de neuitat. O reuşită!
 
Note
1 Pentru o dare de seamă asupra acestuia, vezi Eugenia Bojoga, Colocviu internaţional dedicat lui Eugeniu Coşeriu, în „Contrafort”, 2007, nr. 10 (http://www.contrafort.md/2007/156/1332.html ).
2 În acest sens, este regretabilă şi absenţa reprezentanţilor din Republica Moldova: Ana Bantoş şi Alexandru Bantoş, Gheorghe Popa, Veronica Păcuraru, care, tot datorită unor motive independente de voinţa lor, nu au putut ajunge.
3 Cu referire la traducerea celei mai semnificative opere pe care Wilhelm von Humboldt a consacrat-o problemelor limbajului, Über die Verschiedenheit des menschlichen Sprachbaues und ihren Einfluss auf die geistige Entwicklung des Menschengeschlechts (1836), se cuvine să-i amintim pe Donatella di Cesare (care, pe lângă ediţia italiană, a îngrijit şi o excelentă ediţie germană!), Jürgen Trabant (expertul nr. 1 în problematica moştenirii humboldtiene) şi Eugen Munteanu (pentru recenta şi excelenta versiune românească). Remarcasem deja acest lucru în articolul meu, Un eveniment cultural: Wilhelm von Humboldt în româneşte [recenzie la cartea lui Wilhelm von Humboldt, Despre diversitatea structurală a limbilor şi influenţa ei asupra dezvoltării spirituale a umanităţii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008 (425 pag.)], în „Limba Română”, Chişinău, anul XVIII, nr. 7-8, 2008, p. 192-195.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog