Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CRITICĂ, ESEU

PRO DIDACTICA

COŞERIANA

RECURS LA PATRIMONIU

LECŢIILE ISTORIEI

MEMORIALISTICĂ

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

POESIS

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

NICOLAE CORLĂTEANU – 95

Conferinţa „Limba – atribut esenţial al identităţii naţionale”

Tatiana CURMEI

Alte articole de
Tatiana CURMEI
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XX, 2010

Pentru tipar

Între două evenimente culturale de seamă – împlinirea a 160 de ani de la naşterea lui M. Eminescu şi 75 de ani de la naşterea lui Gr. Vieru –, s-a desfăşurat la Chişinău, la 1 februarie 2010, Conferinţa ştiinţifică „Limba – atribut esenţial al identităţii naţionale”, organizată de Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, cu sprijinul Universităţii de Stat din Moldova. Salutăm, în mod deosebit, bunăvoinţa şi generozitatea de care a dat dovadă rectorul Universităţii de Stat din Moldova, prof. dr. Gh. Ciocanu, oferind cea mai potrivită, fără îndoială, locaţie pentru o astfel de conferinţă – Sala Senatului. Manifestarea, prilejuită, de asemenea, de o comemorare – 95 de ani de la naşterea savantului filolog Nicolae Corlăteanu (14 mai 1915 – 21 octombrie 2005) –, a avut ca punct de plecare lansarea volumului Testament. Cred în izbânda limbii române, apărut recent în Colecţia Biblioteca revistei „Limba Română” (Selecţie, coordonare şi prefaţă de Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei „Limba Română”) şi care cuprinde cele mai valoroase texte semnate de regretatul academician privind adevărul, identitatea noastră, implicit despre denumirea corectă a limbii vorbite la est de Prut.
Volumul antologic al acad. N. Corlăteanu este parte a unui program editorial amplu, iniţiat de Casa Limbii Române şi revista „Limba Română”, având scopul de a pune în circuit cele mai valoroase lucrări în care reprezentanţi de seamă ai ştiinţei şi culturii basarabene au abordat problemele majore ale spiritualităţii noastre: identitate şi unitate românească, istorie şi conştiinţă naţională, alfabet, limbă etc. Din proiect au apărut deja Limba română este patria mea. Antologie (2007), Alexandru Bantoş, Retrospectivă necesară (2007), Silviu Berejan, Itinerar sociolingvistic (2007), Anatol Ciobanu, Reflecţii lingvistice (2009). Alte volume din Colecţia Biblioteca revistei „Limba Română” – Nicolae Mătcaş, Calvarul limbii române în Basarabia, Eugeniu Coşeriu, Un lingvist care vine din viitor, Grigore Vieru, publicistul – sunt în curs de apariţie.
Cu un generic ce readuce în prim-plan o problemă identitară esenţială pentru Republica Moldova, aflată într-un anevoios proces de reaşezare în albia firească a dezvoltării şi progresului, Conferinţa „Limba – atribut esenţial al identităţii naţionale” şi-a propus, pe lângă dezbaterile în jurul operei ştiinţifice şi activităţii marelui înaintaş, sensibilizarea autorităţilor moldoveneşti în vederea soluţionării – politice, în ultimă instanţă – a falsei dileme: în ce limbă vorbim: „moldovenească” ori română şi, mai ales, ce trebuie să avem fixat în Constituţie: „limba moldovenească” sau limba română?
Iată că, după aproape un deceniu de indiferenţă, în cel mai bun caz, dar şi de agresiune prost mascată împotriva românofililor şi apărătorilor limbii şi ai valorilor naţionale, noua conducere, pro-europeană, de la Chişinău a reacţionat pozitiv la iniţiativa organizatorilor, dând curs invitaţiei şi participând cu scurte, dar încurajatoare intervenţii. Astfel, prim-vicepremierul Ion Negrei a afirmat că omagierea înaintaşilor este o expresie a noilor realităţi din Republica Moldova. Or, criza identitară generează probleme strategice în parcursul european al ţării noastre, precum şi în procesul de constituire politică şi culturală. Ministrul Educaţiei L. Bujor a declarat că alianţa aflată la guvernare are ultima şansă să rezolve problema limbii şi a promis că politicienii nu vor ezita de această dată. Vorbind despre cetăţeanul european ca personalitate integră, Corina Fusu, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a invocat exemplul lui Nicolae Corlăteanu, relevant în acest sens: cu verticalitatea, onestitatea şi credinţa unui om ce-şi cunoaşte şi cinsteşte înaintaşii, istoria şi limba.
Conferinţa a fost un remarcabil prilej de comemorare (pentru cei care l-au cunoscut pe N. Corlăteanu) şi de iniţiere, pentru cei care întâia oară au luat cunoştinţă de însemnate repere ale operei ilustrului filolog. Auditoriul a avut ocazia să-i asculte pe unii dintre cei mai distinşi discipoli şi colegi de breaslă ai lui N. Corlăteanu, precum şi alte personalităţi care, în lupta pentru reafirmarea identităţii noastre şi reabilitarea adevărului ştiinţific în spaţiul basarabean, au găsit forţa necesară (şi) în opera marelui lingvist. Iată numele acestora şi titlurile comunicărilor, în ordinea prezentării: Anatol Ciobanu, Savantul şi conştiinţa naţională, Mihai Cimpoi, Ion Heliade Rădulescu în viziunea lui Nicolae Corlăteanu, NicolaeMătcaş, Izgonirea sclavului din sine, Dorin Cimpoeşu, Cu identitatea naţională nu se fac compromisuri, Theodor Codreanu, Limba – „stăpâna noastră”, Ion Dediu, Generaţia lui Nicolae Corlăteanu, Anatol Eremia, Identitatea etnolingvistică românească în viziunea acad. Nicolae Corlăteanu.
Evocând chipul academicianului N. Corlăteanu, vorbitorii s-au axat pe câteva coordonate fundamentale ale personalităţii sale complexe: gândirea savantă, ce-şi află expresia în studiile ştiinţifice ale lingvistului; patriotismul, neafişat, dar transmis cu grijă urmaşilor; profunda umanitate, pe care au simţit-o toţi acei care l-au cunoscut pe acad. N. Corlăteanu. De altfel, volumul Testament. Cred în izbânda limbii române, lansat la Conferinţă, ilustrează cu prisosinţă imaginea savantului, profesorului şi a omului care a fost N. Corlăteanu.
Şi încă un lucru au avut a-l sublinia participanţii la Conferinţă – rolul imens pe care l-a avut, în conturarea destinului marelui lingvist, dl Alexandru Bantoş, directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, redactorul-şef al revistei „Limba Română”, care a şi iniţiat această acţiune memorabilă. În discursul său omagial, dl Al. Bantoş a remarcat: „Nicolae Corlăteanu îndeamnă să fim sinceri în faţa propriei conştiinţe şi în faţa conştiinţei celor ce ne vor urma. (...) Discret, suntem sfătuiţi să scrutăm realitatea astăzi, poate mai mult ca oricând, în mod cinstit, fără orgolii şi false veleităţi, şi să nu uităm că, vorba regretatului academician Nicolae Corlăteanu, «noi şi cei ce ne vor urma suntem chemaţi să continuăm la nesfârşit existenţa acestui neam pe pământ»”.
Revista „Limba Română” găzduieşte în numărul curent o parte din textele comunicărilor ţinute la Conferinţă, precum şi alte câteva articole scrise cu această ocazie.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog