Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVENIMENT

Şcoala naţională: recuperarea destinului european. Conferinţa ştiinţifică In honorem Nicolae Mătcaş

Tatiana CURMEI

Alte articole de
Tatiana CURMEI
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XX, 2010

Pentru tipar

Ne ridicăm deasupra celor care ne insultă iertându-i.
Napoléon Bonaparte
 
Mult deasupra celor care după 1994 i-au întors spatele, lăsându-l de izbelişte, fără loc de muncă şi de trai, silindu-l astfel să se autoexileze – din fericire, tot Acasă –, Nicolae Mătcaş revine acasă, purtându-şi senin şi demn plinătatea celor 70 de ani ai zbuciumatei sale vieţi.
Momentul este mai mult decât aşteptat de intelectualitatea basarabeană, dar şi de clasa politică de la Chişinău, care au acum şansa de a se reabilita în faţa lingvistului, savantului şi omului de stat Nicolae Mătcaş. Conferinţa „Şcoala naţională: recuperarea destinului european”, organizată de Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău şi revista „Limba Română” (desfăşurată la 30 aprilie curent la Palatul Republicii), este astfel un omagiu adus primului ministru al ştiinţei şi învăţământului din istoria Republicii Moldova (1990-1994), profesorului şi marelui luptător pentru valorile noastre naţionale: limba română, grafie latină, şcoală românească şi deci europeană.
În deschiderea Conferinţei, Leonid Bujor, ministrul Educaţiei, a prezentat audienţei, într-o amplă comunicare, principalele aspecte ale activităţii dlui N. Mătcaş. Evident, au fost punctate mai ales realizările în domeniul învăţământului din perioada când omagiatul a ocupat funcţia de ministru. Printre acestea trebuie menţionate: „organizarea învăţământului preuniversitar în trei etape de şcolarizare: primar, gimnazial şi liceal; sincronizarea programelor şcolare cu cele din ţară, în special la disciplinele Limba şi literatura română şi Istoria românilor; introducerea sistemului decimal de apreciere a cunoştinţelor; demararea procesului de atestare a cadrelor didactice, în corelare cu cel european; susţinerea învăţământului privat ca alternativă pentru cel public” etc.
Tot ministrul Mătcaş a iniţiat o frumoasă şi fructuoasă colaborare cu ministerul de resort din România (pe atunci Ministerul Educaţiei şi Cercetării), reuşind să asigure cu manuale şi suport didactic adiacent şcolile din Republica Moldova.
Pe aceeaşi cale a fost înlesnită plecarea tinerilor basarabeni la studii în România, „astfel că promotorii schimbărilor de azi sunt, într-un fel, produsul frumoaselor sale intenţii”. Dl L. Bujor a ţinut să sublinieze că obiectivele şi realizările actualului Minister al Educaţiei „derivă dintr-un fundamental sistem de valori educaţionale încetăţenit aici de ilustrul om de ştiinţă, ministrul Nicolae Mătcaş”, fapt pentru care îi suntem cu toţii recunoscători.
Invitat de onoare al Conferinţei, Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova dl M. Ghimpu şi-a exprimat bucuria de a participa la manifestarea dedicată dlui Mătcaş, precum şi plăcerea de a vorbi despre un om „la a cărui biografie nu trebuie să adaugi nimic de la tine”. Preşedintele interimar a mai declarat că N. Mătcaş este, fără îndoială, alături de N. Costin, I. Dumeniuk, Gr. Vieru ş.a., parte a acelui nucleu care, printr-o forţă imensă, „au reaşezat neamul nostru în matca lăsată pentru noi de Dumnezeu”, au reformat învăţământul naţional, recuperând şi celelalte însemne ale romanităţii şi românităţii noastre.
Intervenţia preşedintelui a culminat cu citirea decretului privind conferirea dlui Nicolae Mătcaş a celei mai prestigioase distincţii de stat – Ordinul Republicii.
Încă o prezenţă meritorie la Conferinţă a fost Excelenţa Sa Ambasadorul României în Republica Moldova dl Marius Lazurcă. În cuvântul său omagial dl ambasador s-a referit la două coordonate esenţiale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, care se dovedesc a fi prioritare şi în extraordinarul parcurs biografic al profesorului N. Mătcaş – educaţia şi limba. „În primul rând, educaţia are un rol mai nobil, mai important decât acela de a ne furniza simple deprinderi tehnice, simple cunoştinţe profesionale, de a ne adapta la mediul social în care suntem chemaţi să funcţionăm. Educaţia este un exerciţiu al fiinţei noastre morale, nu al simplei noastre inteligenţe”, „iar limba este unul dintre instrumentele cele mai importante ale integrării europene a Republicii Moldova. Să ne întrebăm, aşadar, cu toţii dacă acest instrument ar fi atât de puternic astăzi fără contribuţia profesorului N. Mătcaş”.
Sărbătoritul a fost felicitat şi de viceprim-ministrul Ion Negrei care a remarcat prodigioasa activitate a savantului N. Mătcaş, valorificată în multiple realizări şi opere dăruite cu generozitate tuturor, atât celor îndrăgostiţi de miracolul limbii materne, cât şi de întreaga spiritualitate românească.
„Un triumf al dreptăţii” – aşa a fost apreciată întâlnirea pe care o consemnăm aici de către Alexandru Bantoş, directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, redactorul-şef al revistei „Limba Română”. „În urmă cu un an nimeni nu şi-ar fi imaginat că un lingvist ce şi-a legat viaţa de soarta limbii române, unul dintre autorii legislaţiei lingvistice şi unul dintre cei mai perseverenţi şi curajoşi deschizători de drumuri în asumarea identităţii noastre româneşti, va fi sărbătorit într-o asemenea atmosferă înălţătoare. Această acţiune caracterizează mentalitatea reprezentanţilor noii puteri de la Chişinău care nu au frică, aşa cum sublinia zilele trecute preşedintele Traian Băsescu, de adevărul istoric. Or, întreaga sa carieră profesională Nicolae Mătcaş şi-a consacrat-o descătuşării conştiinţei naţionale a moldovenilor din stânga Prutului pentru că anume Domnia Sa a fost cel care a deschis tinerilor perspectiva de a face carte bună în instituţiile de învăţământ din România, precum şi din alte ţări occidentale”. Dintre multiplele merite ale marelui om de ştiinţă şi de stat N. Mătcaş, Alexandru Bantoş l-a subliniat pe acela de ctitor al revistei de ştiinţă şi cultură „Limba Română”. „Ca şi regretatul profesor, lingvist, om de ştiinţă Ion Dumeniuk, primul redactor-şef al revistei «Limba Română», Nicolae Mătcaş, ministru al ştiinţei şi învăţământului la 1991, anul fondării revistei, şi-a legat destinul de această tribună spirituală, având menirea, inclusiv prin titulatură, să promoveze adevărul despre noi”, fiind „invariabil, la bine şi la greu, alături de mine şi de cei care îngrijesc revista «Limba Română»”.
Caracterul solemn al acţiunii a fost susţinut şi de un gest onorabil din partea Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova – acad. Mihai Cimpoi i-a înmânat omagiatului legitimaţia de membru de onoare al U.S.M., ca semn de înaltă apreciere (şi) a poetului N. Mătcaş, „primul mare întârziat în poezie”, după cum îl numea Gh. Vodă. (Menţionăm că Nicolae Mătcaş este membru al Uniunii Scriitorilor din România.)
Lucrările Conferinţei au continuat prin luările de cuvânt ale participanţilor: colegi de breaslă, tovarăşi de luptă şi de idei, discipoli, prieteni, consăteni. Fiecare dintre ei şi-a exprimat admiraţia şi recunoştinţa pentru munca de o viaţă a profesorului N. Mătcaş. Prin comunicarea sa „Şcoala – scena primordială a societăţii”, I. Ungureanu, ex-ministru al Culturii Republicii Moldova, a accentuat, încă o dată, rolul imens pe care l-a avut ministrul Mătcaş în dezvoltarea şi deschiderea către valorile europene a învăţământului din Republica Moldova. Mina-Maria Rusu (prof. dr. Inspector General al Direcţiei Generale Educaţie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Bucureşti) a vorbit despre „Limba română – spaţiu al identităţii culturale”. Cunoscutul cercetător, dr. hab. în filologie Ion Ciocanu ne îndeamnă, prin comunicarea sa „Perseverenţa şi rezistenţa lingvistului Mătcaş”, să fim mai atenţi la starea actuală a limbii române şi să urmăm exemplul înaintaşilor noştri spre a îmbunătăţi „situaţia catastrofală a limbii române de la noi”. Vlad Pohilă (lingvist, publicist, scriitor, redactor-şef al revistei „BiblioPolis”) a relevat vocaţia de poet a lingvistulului Nicolae Mătcaş, remarcând neapărat şi faptul că „manualele scrise de I. Dumeniuk şi N. Mătcaş au constituit o adevărată mană cerească în perioada când pe Alexandru Graur nu-l puteai citi decât la Biblioteca Naţională”. Prof. dr. Petru Butuc (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”) a adus în discuţie „Principiile lingvistice în scrierile lui Nicolae Mătcaş”, subliniind justeţea şi valoarea principiilor logico-semantice la analiza faptelor de morfologie şi sintaxă. De la Crihana Veche, satul de baştină al savantului, a venit primarul Rodica Cucereanu, care i-a conferit distinsului consătean titlul de „Cetăţean de Onoare”.
Încă un moment-cheie al întâlnirii şi o frumoasă surpriză pentru sărbătorit a fost lansarea volumului N. Mătcaş. Calvarul limbii române din Basarabia (selecţie, coordonare şi prefaţă de Alexandru Bantoş), apărut recent în Colecţia Biblioteca revistei „Limba Română”, şi a nr. 3-4 al revistei „Limba Română”, dedicate omagiatului. „Volumul Calvarul limbii române din Basarabia repune în circuit o importantă parte dintre textele publicate în anii 1987-2010 de către Nicolae Mătcaş, reputat lingvist, profesor, om de cultură şi de stat. Participant activ la mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni, unul dintre autorii legislaţiei lingvistice din Republica Moldova, Nicolae Mătcaş se înscrie în rândul personalităţilor cu cea mai valoroasă contribuţie la elucidarea şi impunerea adevărului privind identitatea noastră etnolingvistică. Articolele, comunicările, studiile incluse în acest volum scot în relief caracterul, competenţa şi perseverenţa cetăţeanului şi omului de ştiinţă Nicolae Mătcaş, care, de-a lungul a două decenii, s-a aflat în epicentrul dezbaterilor privind denumirea corectă a limbii vorbite de populaţia majoritară din Republica Moldova şi a etnonimului utilizat pentru definirea apartenenţei naţionale a acesteia.
Cronică a unei acerbe şi îndelungate confruntări cu cei ce au transformat Prutul în graniţă, cartea de faţă reprezintă o vie şi convingătoare mărturie că dreptatea este de partea noastră şi că pentru ea trebuie să milităm neîntrerupt cu argumentele ce ilustrează fără drept de tăgadă genealogia noastră cu rădăcini adânci în istoria comună a tuturor românilor” (Al. Bantoş).
„Avocat incoruptibil al limbii române”, „un român ancestral printre noi”, „purtător de lumină şi adevăr”, „ultima noastră redută”, „personalitate puternică”, „dârz şi perseverent” – aşa îl apreciază prietenii, colegii, discipolii pe marele lingvist, savant şi patriot Nicolae Mătcaş. Cuminte, modest, tandru, senin – am mai adăuga noi. Oştean din marea „Oaste Naţională” care este Limba Română (Gr. Vieru) se ştie Domnia Sa.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog