Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LECŢIILE ISTORIEI

Conferinţa „Istorie, cultură şi civilizaţie în Europa de Sud-Est”

Dorin CIMPOEŞU

Alte articole de
Dorin CIMPOEŞU
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XX, 2010

Pentru tipar

Sub genericul enunţat în titlu s-a desfăşurat, la Chişinău, în Sala Senatului Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, în perioada 21-23 aprilie 2010, o Conferinţă internaţională, organizată de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) şi prestigioasa instituţie de învăţământ pedagogic menţionată.
Lucrările Conferinţei au fost organizate pe două ateliere, intitulate sugestiv „Cercetarea şi predarea holocaustului” şi „Studierea regimurilor totalitare”. Acestea au fost moderate de prestigioşi istorici din Republica Moldova şi România, precum Sergiu Musteaţă, Anatol Petrencu, Igor Caşu, Adrian Cioroianu, Flavius Solomon, Marian Zidaru, dar şi din afara spaţiului românesc, cum ar fi Dennis Deletant şi Raul Cârstocea, profesori la University College of London, sau Armin Heinen, profesor la Rheinisch-Westfalische Technische Hochschule (RWTH) din Aachen.
În deschiderea Conferinţei au fost transmise mesaje de salut din partea lui Sergiu Musteaţă, director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova şi preşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova, Nicolae Chicuş, decanul Facultăţii de Istorie şi Etnopedagogie a U.P.S. „Ion Creangă”, Ludmila Coadă, decanul Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale a ULIM, şi a Corinei Rezneac, membru al Biroului de conducere al ANTIM.
În cadrul şedinţei plenare au fost lansate trei lucrări: Condica Marii Logofeţii (1692-1714), ediţie îngrijită şi introducere de Melentina Bâzgan, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2009; Restauraţia comunistă sovietică în Republica Moldova, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2008 şi Guvernarea de centru-dreapta în Basarabia (Republica Moldova), Editura Renaissance, Bucureşti, 2009, ambele semnate de Dorin Cimpoeşu. Acestea au fost prezentate de istoricii Virgiliu Pâslariuc, Anatol Petrencu şi Igor Caşu, care au subliniat importanţa şi contribuţia celor trei lucrări pentru istoriografia românească medievală şi contemporană de pe ambele maluri ale Prutului. De asemenea, autorii lucrărilor menţionate au exprimat consideraţii proprii, unele dintre ele inedite, privind demersul lor istoric.
Tematica reuniunii ştiinţifice supusă atenţiei, de mare actualitate în dezbaterea istorică contemporană internă şi internaţională, a suscitat un interes deosebit din partea specialiştilor şi nu numai, lucru reliefat de numărul apreciabil de raportori, circa 45, la cele două ateliere ale Conferinţei, dintre care 34 numai la „Studierea regimurilor totalitare”, precum şi de audienţa numeroasă pe toată durata de desfăşurare a Conferinţei. La acestea s-a adăugat marea diversitate a aspectelor abordate privind totalitarismul şi holocaustul, cele două mari dezastre care au schimbat profund omenirea în secolul al XX-lea. Cele mai semnificative comunicări au fost: Campania împotriva României şi a „naţionalismului filoromânesc” din anii ’70-’80 din R.S.S.M. – Gheorghe Negru; Interogând trecutul. Câteva reflecţii asupra studiului de după 1990 a comunismului din România – Dennis Deletant; International Fascism, the Iron Guard and the problem of the Holocaust – Armin Heinen; The role of anti-semitism in the ideology of the „Legion of the Archangel Michael” – Raul Cârstocea; Holocaustul şi procesele criminalilor de război: cazul Transnistriei – Andrei Muraru; Guvernul Goga – Cuza şi politica antisemită – Sebastian Florin Rusu; Durerea trecutului-holocaust şi gulag – Maria Cazacu; Direcţii şi metode în studierea regimului comunist din România – Cristina Diac; Gheorghe Enoiu. Biografia unui şef al securităţii – Dumitru Lăcătuşu; Identitate versus comunism în Republica Moldova – Adrian Cioroianu; Revoluţia mondială versus statul naţional. Cristian Rakovski şi România – Flavius Solomon; Acţiuni subversive sovietice în Basarabia 1929-1930, reflectate în documente britanice – Marian Zidaru; Masacrul antiromânesc de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) – Mugur Andronic; „Rezistenţa prin credinţă”. Aspecte ale comunizării în dieceza de Iaşi (1947-1953) – Iulian Ghercă; Executările în masă în R.A.S.S. Moldovenească în perioada Marii Terori (1937-1938) – Ion Varta; Între memorie şi recuperarea trecutului. Problema Basarabiei, a dilemelor sale identitare şi statale în gândirea politică a regelui Mihai: interpretări şi reevaluări – Alexandru Muraru; Politică şi film în regimul comunist. Studiul de caz „Tudor” (1962) – Bogdan Jitea; Restauraţia roşie în Republica Moldova şi evoluţia regimului comunist restaurat (2001-2009) – Dorin Cimpoeşu; Presa de factură comunistă din Republica Moldova (2001-2009) – un exerciţiu de realitate virtuală. Studiu de caz: „Moldova Suverană” şi „Comunistul” – Mircea Cristian Ghenghea.
Aria problematică a comunicărilor prezentate s-a înscris în limitele tematicilor vizând regimul totalitar comunist, sub formele sale sovietic şi românesc, impus prin forţă poporului român de pe ambele maluri ale Prutului de armata roşie de ocupaţie. Această preocupare este firească, dacă avem în vedere că problema totalitarismului a devenit de cea mai mare actualitate în Republica Moldova, la scurt timp după înlăturarea în 2009 a regimului comunist restaurat şi preluarea puterii de o coaliţie politică liberală, de centru-dreapta, care este ferm hotărâtă să restabilească regimul democratic parlamentar. Mai mult, trei dintre moderatori, istoricii Sergiu Musteaţă, Anatol Petrencu şi Igor Caşu, sunt membri ai Comisiei prezidenţiale speciale, constituită la 14 ianuarie 2010, care are ca sarcină principală elaborarea, până în luna iunie a.c., a unui raport final de evaluare şi apreciere a consecinţelor instaurării regimului totalitar comunist sovietic în Basarabia, începând cu anul 1944.
Discuţiile au fost deosebit de animate, întrebările, comentariile pe marginea comunicărilor, uneori destul de controversate, completările şi punctele de vedere proprii ridicând foarte mult standardul ştiinţific al dezbaterilor.
Revista „Limba Română” găzduieşte în numărul curent unele dintre cele mai elaborate şi documentate texte ale comunicărilor rostite în cadrul Conferinţei internaţionale de la Chişinău.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog