Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

MASĂ ROTUNDĂ

Tărâmul apostolic al Limbii Române

Ion ANTON

Alte articole de
Ion ANTON
Revista Limba Română
Nr. 3-6, anul XXI, 2011

Pentru tipar

1. Misiunea de program a revistei „Limba Română” rămâne, cu regret, aceeaşi ca şi acum douăzeci de ani: promovarea, la nivel ştiinţific, publicistic şi literar, a limbii române în Basarabia, spaţiu în care aşa-zisul bilingvism rus-moldovenesc a prejudiciat elementul lingvistic autohton, continuând şi acum să-l marcheze. Or, deşi contextul politic, social, lingvistic şi cultural rămâne, cel puţin în intenţii şi declaraţii, a fi unul favorabil dezvoltării limbii române, totuşi limba băştinaşilor încă nu a fost aşezată în capul mesei, aşa cum ar fi logic, legitim şi firesc. Iată de ce minunata revistă de ştiinţă şi cultură „Limba Română” mai are încă mult de muncit pe tărâmul apostolic al lingvisticii româneşti din Republica Moldova, motivându-şi întru totul existenţa.
2. În cele peste două decenii ce s-au scurs de la aprobarea legislaţiei lingvistice, din cauza modificărilor legislaţiei şi torpilărilor de tot genul a aplicării ei, nu s-a reuşit extinderea ariei de utilizare a limbii române în toate sferele vieţii politice, sociale, economice şi ştiinţifice. S-a obţinut doar stoparea rusificării abuzive a acestor sfere, cât şi revigorarea eleganţei limbii noastre, atât sub aspect oral, cât şi scris, prin aplicarea alfabetului românesc, adică a veşmântului firesc al limbii. Consider că presa de expresie românească, catedrele şi facultăţile de filologie română trebuie să lanseze ideea unei reexaminări a legislaţiei lingvistice sub aspectul repunerii în drepturi a limbii oficiale a statului Republica Moldova. Este strict necesar de a reveni la condiţiile şi termenele stabilite în legislaţie cu privire la atestarea cadrelor alolingve din toate sferele nominalizate mai sus, şi cu privire la aplicarea limbii române în activitatea cotidiană. Acest imperativ se impune, mai ales, în sfera ocrotirii sănătăţii şi în domeniul comerţ-deservire socială, unde continuă să predomine limba rusă, diminuând în mod evident sentimentul demnităţii vorbitorilor de limba română.
3. Perspectivele rezidă anume în apropierea „marginii” de „centru” sau viceversa. Cred că o revistă de talia „Limbii Române” are şi va avea încă mult timp de lucru aici, în Basarabia, la marginea limbii române, îndeplinind nobila misiune de a ne apropia pe toţi de „centru”, de inima cea viguroasă şi curată a patriei noastre spirituale. Bucură faptul că, la cei douăzeci de ani, revista şi-a extins aria tematică, operând nu doar cu elementul pur filologic, ci şi cu cel artistic, generator de emoţie estetică. Or, plăcerea estetică, frumosul au fost şi rămân principalul mobil al individului uman în mijloacele de expresie ale oricărui popor. Îi doresc acestei reviste întinerite sub aspect tematic, dar şi sub aspect de format şi ţinută grafică, mulţi ani înainte şi toţi cu izbândă!
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog