Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CRITICĂ, ESEU

PRO DIDACTICA

COŞERIANA

RECURS LA PATRIMONIU

LECŢIILE ISTORIEI

MEMORIALISTICĂ

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

POESIS

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

DOUĂ DECENII ÎN SERVICIUL CULTURII NAŢIONALE

Revista „Limba Română”: bilanţ şi perspective

Dorina BALMUŞ

Alte articole de
Dorina BALMUŞ
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XXI, 2011

Pentru tipar

Parcursul duodecenal al „Limbii Române” – cu sinuozităţile intrinseci afirmării unei publicaţii româneşti într-un context istoric şi cultural incert, dar şi cu incontestabile merite în asanarea climatului lingvistic din Republica Moldova şi repunerea în circuit a valorilor culturale naţionale interzise, şi, fără îndoială, cu şanse mari de supravieţuire în contextul noilor ritmuri şi imperative de comunicare – a constituit centrul de interes al Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Limba Română” – două decenii în serviciul culturii naţionale, care şi-a desfăşurat lucrările pe 13 mai 2011, la Chişinău.
Organizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, al Primăriei municipiului Chişinău, al Uniunilor Scriitorilor şi Artiştilor Plastici din Moldova, evenimentul a reunit prietenii dintotdeauna ai „Limbii Române” – oameni de ştiinţă şi cultură din Republica Moldova, România şi Ucraina, reprezentanţi ai parlamentelor şi guvernelor de pe cele două maluri ale Prutului, colaboratori ai revistei etc. – care, prin acţiunea lor temerară de a sprijini publicaţia, au propulsat-o, de fapt, în avanscena procesului de recuperare şi repunere în circuit a valorilor identitare şi culturale.
Discursurile celor prezenţi s-au situat între atitudinea justificată şi necesară chiar de a privi în urmă, or, întrunirea a fost şi pretextul unui bilanţ aniversar, făcut cu emoţie şi multă responsabilitate de redactorul-şef Alexandru Bantoş în cuvântul de deschidere a Conferinţei, dar şi de ex-ministrul Nicolae Mătcaş, unul dintre fondatorii revistei, şi tentaţia de a privi înainte, pentru a contura misiunea programatică a publicaţiei în actualul context social-politic, lingvistic şi cultural, dar şi în consens cu noile imperative ale evoluţiei societăţii contemporane, şi a fixa reperele indispensabile ale itinerarului de perspectivă al revistei.
Viziunea retrospectivă a pus în evidenţă câteva aspecte esenţiale: rolul publicaţiei în promovarea normelor limbii române standard (în acest sens Primarul General al municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, prezent la Conferinţă cu un mesaj de salut, a remarcat „o mare diferenţă: limba română este mai bine cunoscută decât acum douăzeci de ani”, precizând că „suntem pe drumul cel bun”, în timp ce poetul Andrei Strâmbeanu a recomandat ca studiu obligatoriu „Limba Română” pentru politicieni şi jurnalişti, în contextul „calamităţilor lingvistice” atestate în vorbirea acestora); rolul revistei în procesul de redeşteptare naţională a românilor basarabeni (fapt menţionat de acelaşi Dorin Chirtoacă – „revista «Limba Română» a făcut istorie la Chişinău” –, dar şi de Senatorul român Viorel Badea, care a comunicat, printre altele, iniţiativa Statului Român de instituţionalizare şi la Bucureşti a zilei de 31 august ca Ziua Limbii Române); efortul deosebit întreprins de revistă la restabilirea contactului dintre centru şi margine (la acest capitol Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova Arcadie Suceveanu a numit „Limba Română” „o revistă-şcoală”, „o revistă-cetate”, prin ale cărei ferestre „se vede România întreagă”, iar Senatorul român Gheorghe Mihai Bârlea, vechi prieten al publicaţiei, a apreciat mult proiectul Itinerare ale identităţii noastre lansat de „Limba Română”, la care a participat el însuşi în calitate de prefect al judeţului Maramureş şi prin care au fost promovate însemnate centre de cultură şi civilizaţie românească, stimulându-se astfel dialogul cultural dintre diferite zone ale Ţării); şi nu în ultimul rând, a fost subliniat rolul revistei la evaluarea patrimoniului spiritual românesc, drept premisă necesară în procesul de integrare europeană (faptul a fost menţionat de Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” (Chişinău), de prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, venit cu un mesaj de salut din partea Academiei Române, al cărei membru corespondent este, precum şi de Eugen Tomac, Secretar de Stat pentru românii de pretutindeni, care a apreciat vizita delegaţiei Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” la Parlamentul European drept un „mesaj de unitate”, amintind despre obligaţia de a le da românilor „şansa de a se întâlni în Uniunea Europeană”.
Viziunea de perspectivă asupra „Limbii Române” ar putea fi sintetizată pornind de la afirmaţia optimistă şi promiţătoare a Ministrului Educaţiei Mihai Şleahtiţchi, „Avem nevoie de «Limba Română»”, afirmaţie care s-a regăsit, în forme variate, în majoritatea mesajelor rostite, participanţii la Conferinţă relevând necesitatea existenţei revistei „Limba Română” în spaţiul mediatic şi susţinând, în acest sens, cele două iniţiative lansate de colegiul de redacţie al publicaţiei: Limba Română în fiecare şcoală (care prevede asigurarea celor 1.600 de biblioteci din învăţământ cu abonamente la „Limba Română”) şi Limba Română fără frontiere (plasarea în spaţiul virtual al revistei, în vederea facilitării accesului la studii şi cercetări recente din domeniul sociolingvistic şi cultural în contextul comunicării informatizate).
Dominanta ştiinţifică a Conferinţei „Limba Română – două decenii în serviciul culturii naţionale” s-a materializat în comunicările abordând aspecte esenţiale din domeniul lingvisticii actuale, concepute în descendenţa ideilor coşeriene (prof. univ. dr. Eugen Munteanu, Câteva reflecţii despre posteritatea imediată a lui Eugeniu Coşeriu), situaţia precară a limbii române în Ucraina (acad. Alexandrina Cernov, Statutul limbii române în Ucraina şi capcanele politice), implicarea instituţiilor mass-media în promovarea legislaţiei lingvistice şi a limbii române literare (prof. univ. dr. m. c. al Academiei Române Gheorghe Chivu, Rolul presei în promovarea limbii române literare), evoluţia limbii române în procesul de reconstituire a identităţii naţionale a românilor basarabeni (prof. dr. Theodor Codreanu, Destinul limbii române în contextul democratizării Republicii Moldova). În acelaşi context, masa rotundă, moderată de prof. dr. Stelian Dumistrăcel (Iaşi) şi prof. univ. dr. hab. Ana Bantoş, a luat în dezbatere adversităţile itinerarului democratic şi impactul lor asupra situaţiei etnolingvistice şi culturale din Republica Moldova, oferindu-le participanţilor – profesori universitari doctori Dan Mănucă, Eugen Munteanu, Ioan Milică, Doris Mironescu, Şerban Axinte (Iaşi), Alexandrina Cernov, Ilie Tudor Zegrea, Ilie Luceac, Doina Colesnicov (Cernăuţi), Victor Grecu (Sibiu), Dorin Cimpoeşu, Constantin Burac (Bucureşti), Cristinel Munteanu (Brăila), Doina Cernica (Suceava), Gheorghe Mihai Bârlea (Baia Mare), Constantin Şchiopu, Petru Butuc, Anatol Eremia ş.a. – oportunitatea exprimării unor viziuni şi puncte de vedere originale subsumate celor două arii tematice: Text literar, mentalitate şi context social; Presa scrisă şi cultura limbii.
Conferinţa s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebită, întregită şi de expoziţia de pictură şi tapiserie a cunoscutei artiste Ecaterina Ajder, din care am reprodus în numărul curent al revistei câteva lucrări, ca o reiterare a frumoasei tradiţii a Dialogului artelor, purtând un generic sugestiv – Imensitate – în consens cu imensitatea Limbii Române, ca „pol statornic” (alături de creaţia artistică) al „imaginii specificului naţional” (Dumitru Irimia).
Participanţii la Conferinţă au accentuat necesitatea imperativă a continuării itinerarului sociolingvistic şi cultural al publicaţiei, trecând de la poziţia de avangardă în lupta pentru afirmarea limbii, istoriei, identităţii naţionale la cea de ariergardă (Petre Guran) în promovarea şi redimensionarea valorilor culturale a tuturor românilor.
Revista „Limba Română” găzduieşte în această ediţie o parte din textele comunicărilor ţinute la Conferinţă, precum şi câteva articole scrise cu prilejul aniversării publicaţiei.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog