Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

BIBLIOTECA ŞI TRANZIŢIA

Biblioteca publică: actualitate şi perspective

Vera OSOIANU

Alte articole de
Vera OSOIANU
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XXI, 2011

Pentru tipar

Bibliotecile publice din ţările nordice au instituit aproape un cult din serviciile pentru utilizatori şi, la rândul lor, comunităţile beneficiare le răsplătesc pe potrivă. Conform sondajelor, 91% dintre locuitorii Suediei consideră că bibliotecile sunt importante pentru societate. În Finlanda, lider european în dezvoltarea serviciilor pentru public, 74% dintre cetăţeni au card de bibliotecă, iar aceste instituţii culturale sunt considerate baza infrastructurii intelectuale a ţării. Este cunoscut faptul că bibliotecile sunt extrem de importante, mai ales în timpuri de mari turbulenţe economice. Dacă în anul 2001 bibliotecile publice din SUA raportau 21% de utilizatori activi din numărul total al populaţiei, atunci rezultatele unui sondaj, publicate în 2008, relevau faptul că 68% dintre americani sunt deţinătorii unui permis de bibliotecă. Este cea mai mare cotă înregistrată din 1990, de când A.L.A. (Asociaţia Bibliotecilor Americane) duce evidenţa numărului de cititori înregistraţi anual. Se presupune că ar fi un rezultat al crizei cu care se confruntă SUA, dar şi al imaginii pozitive a bibliotecii în comunitate.
În bibliotecile din Moldova media acestui indice în anul 2010 a constituit 23,3%.
În postarea din 21 august 2011 de pe Blogul de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării (http://clubbib.wordpress.com) făceam referire la articolul Bibliotecile publice sunt esenţiale în special pe timp de crizăde José-Marie Griffiths / Donald W. King (apărut recent în http://www.projo.com), în care autorii relatează despre un sondaj naţional efectuat în SUA cu scopul de a reliefa consecinţele recesiunii economice. În baza statisticilor pentru anul 2010 a fost actualizată situaţia înregistrată între anii 2004 şi 2008. Datele arată că în ultimii ani numărul de vizite a crescut cu aproximativ 2 miliarde anual. Dacă se ia în considerare şi accesul prin internet, atunci numărul de vizite per capita aproape că s-a dublat. Este cea mai convingătoare dovadă că pe timp de criză oamenii caută salvarea în instituţiile statului, care sunt cele mai indicate să răspundă unor asemenea provocări.
În postarea Cu paşi mărunţi: 100 de idei minunate pentru salvarea finanţelor pentru începători (http://www.thesimpledollar.com) se consemnează explicit că serviciile bibliotecare ocupă un loc destul de important în societate şi că valoarea bibliotecii publice ca resursă comunitară se accentuează, mai ales, în perioada crizelor financiare.
Specialiştii care urmăresc evoluţia acestui domeniu cunosc faptul că în ultimii ani bibliotecile din întreaga lume se confruntă cu mari probleme de finanţare, de identitate şi chiar de supravieţuire. Cei trei piloni pe care s-a sprijinit până acum biblioteca nu mai fac faţă greutăţilor. Factorii de decizie politică şi financiară de orice gen încearcă tot mai frecvent să contrapună biblioteca internetului. Funcţia de informare, axată multă vreme pe ideea lui Alvin Toffler „informaţia este putere”, considerată până acum piesa de rezistenţă a bibliotecii, este preluată tot mai insistent de alţi promotori de date, care oferă mai multă informaţie mult mai rapid. Aici nu se încadrează informaţia de interes local, responsabilitate directă a bibliotecii publice, dar acest segment nu schimbă situaţia. În condiţiile invocate, biblioteca publică este într-o continuă căutare a identităţii.
Reţeaua bibliotecilor publice din Republica Moldova numără 1.380 de biblioteci. În anul 2010 acestea au raportat un fond de 17.008,1 exemplare, inclusiv 314,1 mii intrări noi, 839,1 utilizatori activi, 8.253,7 vizite şi 20.796,8 împrumuturi.
Publicaţiile cu grafie latină din colecţiile bibliotecilor publice. Deşi în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de publicaţii cu grafie latină din colecţiile bibliotecilor publice, ponderea acestora rămâne încă mult sub aşteptările cititorilor.
Din fondul total de publicaţii gestionat de bibliotecile publice (17.008,1 exemplare), 7.716,2 (sau 45,4%) sunt în limba română cu grafie latină şi chirilică. Dintre cele 7.716,2 exemplare în limba română, 3.408,9 sunt cu grafie chirilică şi 4.248,1 cu grafie latină. Deci literatura în limba română cu grafie latină constituie 25,0% din fondul total de publicaţii disponibile în bibliotecile publice şi 55,0% din fondul de publicaţii în limba română. După 20 de ani de la revenirea la grafia latină, cifra rămâne destul de nesemnificativă. Conform datelor statistice de la finele anului 2010, cele mai mici cote de publicaţii cu grafie latină au fost raportate de bibliotecile raionale din Drochia (7,1% din fondul total şi 14,5 din fondul de publicaţii în limba română), Edineţ (10,8% şi, respectiv, 25%), Râşcani (14,9, respectiv 33,3), Floreşti (18,9, respectiv 31,8).
Acum câţiva ani a fost realizat un studiu internaţional privind statistica de bibliotecă „International library statistics: trends and commentary based on the Libecon data” (Statistica internaţională de bibliotecă: tendinţe şi comentarii bazate pe datele Libecon). Rezultatele studiului au dovedit că situaţia bibliotecilor din republica noastră este destul de incertă, în comparaţie cu starea celor internaţionale. În acest context, voi invoca doar câteva cifre pentru a vedea poziţionarea bibliotecilor din Moldova.
Calitatea şi gradul de actualizare a resurselor info-documentare pot fi verificate prin indicele mediu de înnoire a fondului, calculat prin raportarea fondului total de publicaţii la achiziţiile pe parcursul anului de referinţă. IFLA-UNESCO recomandă înnoirea fondului o dată la 7-10 ani. Media pentru ţările Uniunii Europene este de aproximativ 17 ani, la noi – 54 de ani şi variază foarte mult de la o bibliotecă la alta, precum şi de la o localitate la alta: de la 14 ani în Chişinău la 176 de ani în Edineţ sau 186 de ani în Taraclia.
IFLA-UNESCO propune ca rată optimă de achiziţii per capita să fie de 0,25 publicaţii sau 250 pentru 1.000 de locuitori. Cifra înregistrată în bibliotecile publice din Republica Moldova în anul 2010 a fost de 0,88 sau 88 de cărţi la o mie de locuitori.
Un indicator foarte important ce demonstrează preocuparea statului şi a organelor finanţatoare locale faţă de cetăţeni reprezintă cheltuielile pentru achiziţia de carte per capita, astfel acesta variază de la 64,27 Euro în Danemarca la 0,68 în Bulgaria, 0,61 în România, 0,58 în Turcia şi 0,35 la noi. Media indicatorului de cheltuieli totale pentru întreţinerea bibliotecilor pe cap de locuitor în ţările Uniunii Europene este de 14,71 Euro, iar la noi – aproximativ 21,8 lei sau 1,5 Euro.
Este clar că bibliotecile abundă în publicaţii vechi, adunate în anii în care procesul de editare se desfăşura după cu totul alte criterii decât cele valorice. În ultimul deceniu al secolului XX cenzura ideologică a fost schimbată de cea economică, şi bibliotecile n-au avut posibilitate să-şi completeze colecţiile cu cele mai importante cărţi editate în ţară şi peste hotare. În mod special suferă bibliotecile mici din mediul rural, unde posibilităţile financiare sunt extrem de scăzute, prin urmare, şi achiziţiile alternative sunt limitate.
În aceste condiţii recomandările IFLA, conform cărora 10% din totalul colecţiilor trebuie să constituie intrările de carte din ultimii 2 ani şi 30-40% – intrările din ultimii 5 ani, vor rămâne încă pentru multă vreme doar un deziderat.
În anii din urmă bibliotecile din mai multe ţări folosesc, pentru a stabili cota de resurse financiare necesare pentru achiziţia de publicaţii, următoarea formulă: numărul total al populaţiei ţintă înmulţit cu rata medie anuală a achiziţiei pe cap de locuitor (0,25), înmulţit cu preţul mediu al unei publicaţii. Făcând calculele de rigoare, fiecare bibliotecă poate afla de ce sume de bani are nevoie pentru achiziţia de publicaţii din anul viitor. Cât va primi? Este o altă problemă care depinde de mai mulţi factori, printre care şi de abilitatea bibliotecarului de a negocia minimul necesar şi de a demonstra organelor finanţatoare / de susţinere importanţa resurselor info-documentare pentru comunitate.
Infrastructura informaţională. O nouă şansă de a schimba percepţia bibliotecii şi a bibliotecarului de către membrii comunităţii, de a îmbunătăţi imaginea acestora în societate şi a le reda locul de centru cultural-comunitar, de informare, de socializare, centru de învăţare pe tot parcursul vieţii etc., este implementarea tehnologiilor de informare şi comunicare.
Dar şi aici situaţia este destul de complicată. Conform situaţiilor statistice pentru anul 2010, dintre cele 1.380 de biblioteci publice doar 234 (17%) deţin computere, inclusiv 149 (10%) sunt conectate la internet. Pe parcursul anului 2010, bibliotecile publice au achiziţionat 141 de computere.
În anul 2010 au beneficiat de serviciile bibliotecilor publice 839.100 cititori unici, inclusiv 378.100 de copii de până la 16 ani, utilizatori de internet. Destul de mare este şi procentajul tineretului, dar şi al altor categorii de vârstă, care au descoperit avantajele tehnologiilor moderne şi nu se pot dispensa de ele. În prezent 34% dintre cetăţenii ţării sunt utilizatori ai internetului. Pentru comparaţie, de serviciile bibliotecilor publice se folosesc doar aproximativ 23% de locuitori. În aceste condiţii, atragerea lor în biblioteci devine o problemă tot mai acută. Bibliotecarii au de muncit enorm pentru a-i convinge că le pot fi de folos şi-i pot ajuta să-şi ridice calitatea vieţii.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog