Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVENIMENT

Mihail Ion Ciubotaru – „Singurul poet basarabean care vorbea româneşte”

Vasile GAVRILAN

Alte articole de
Vasile GAVRILAN
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XXI, 2011

Pentru tipar

În data de 11 octombrie curent, în sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova, a avut loc omagierea poetului, publicistului şi traducătorului Mihail Ion Ciubotaru, care a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani. La eveniment au fost prezenţi colegi ai scriitorului, fraţi de arme şi suferinţă în timpul regimului sovietic, printre care Dumitru Matcovschi şi Anatol Ciocanu, dar şi oameni de litere din generaţiile mai noi, precum Ana Bantoş sau Lidia Kulikovski, directoarea Bibliotecii Municipale „B.-P. Hasdeu” (care este, de altfel, şi consăteană a omagiatului), Nicolae Rusu, Tudor Palladi, Valeriu Nazar, directorul Muzeului Literaturii Române „M. Kogălniceanu”, care, cu acest prilej, a inaugurat o expoziţie de manuscrise, instantanee, apariţii şi menţiuni publiciste de epocă, precum şi un istoric al ediţiilor operei celui sărbătorit.Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, a precizat în urarea sa: „Am remarcat întotdeauna tenacitatea şi seriozitatea cu care aţi intrat în literatură şi cu care vă scrieţi şi vă elaboraţi opera. Iar în ceea ce priveşte poezia Dvs. este de apreciat modernitatea scriiturii, a viziunii poetice. Chiar de la debutul literar cu Liniav-aţi sincronizat cu congenerii din Ţară, cu generaţia lui Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana. Aţi scris o poezie sincronizată cu noutatea / ineditul poeziei româneşti din acea perioadă”. „Temerea de obişnuinţă a schimbat faţa poezii basarabene din anii ’70, o poezie meditativă, filozofică, dar şi socială”, a conchis Arcadie Suceveanu. În acelaşi context, criticul literar Ana Bantoş a afirmat: „Aţi adus un suflu nou în poezie. Pe mine personal m-a intrigat felul cum aţi ştiut să îmbinaţi oralitatea, fondul folcloric al scriiturii Dvs. cu intelectualizarea, cu reflexivitatea, cu meditaţia sau chiar cu filozofia”, iar Dumitru Matcovschi a dezvăluit că Mihail Ion Ciubotaru „în anii ’50 era singurul poet basarabean care vorbea româneşte. A avut neplăceri pentru aceasta”. De altfel, unul dintre cele mai reprezentative volume de poezii Temerea de obişnuinţă i-a fost interzis în anii 1977, fiind scos din biblioteci. Necazurile care au urmat obstinării de a se conforma ideologiei, fiind eliberat din funcţia deţinută la „Literatura şi Arta”, nu l-au îngenuncheat, M. I. Ciubotaru fiind iubit şi apreciat pentru exemplul de demnitate şi verticalitate. Acestea au şi fost premisele unei noi orientări literare către traducere, un tărâm care ar fi trebuit să-i garanteze liniştea pentru a crea. Astfel, literatura română a avut posibilitatea să se îmbogăţească cu o nouă versiune a lui „Evgheni Oneghin” de A. Puşkin, „mai vie şi mai fidelă decât celelalte traduceri cunoscute”. Alţi scriitori traduşi de către M. I. Ciubotariu au fost: M. Luconin, P. Antokolski, O. Suleimenov, A. Voznesenski, Saadi, Mahtumculi.
Mihail Ion Ciubotaru s-a născut pe 11 octombrie 1936 în comuna Nicoreni, judeţul Bălţi (azi raionul Drochia). Absolveşte Institutul pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău în 1958, colaborează la mai multe ziare şi reviste, printre care „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Literatura şi Arta”, „Glasul Naţiunii”, iar între anii 1966-1977 activează ca secretar de redacţie al revistei „Moldova”. Din 1979 este consultant şi secretar la Uniunea Scriitorilor. Debutează în 1972 cu placheta de versuri pentru copii La bunici. Urmează Linia (1973), Întoarcerea către leagăn (1981), Punct de sprijin (1982), Te ţine minte iarba (1984) şi altele.
Evenimentul a culminat cu gestul unuia dintre invitaţi – Tudor Rotaru, agronom din Bălţi, rudă a omagiatului, care şi-a exprimat disponibilitatea să finanţeze reeditarea volumului Temerea de obişnuinţă.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog