Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

PRO DIDACTICA

Cititorul – producător de texte argumentative, reflexive şi metaliterare

Mariana MARIN

Alte articole de
Mariana MARIN
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXII, 2012

Pentru tipar

Formarea cititorului constituie un proces important în devenirea fiinţei umane în calitatea sa de receptor al operelor şi fenomenelor artistice.Prin activitatea de receptare se înţelege atât percepţia propriu-zisă a operei literare, cât şi activităţile de interpretare a acesteia.
Producerea personalizată a textelor argumentative, reflexive şi metaliterare reprezintă una dintre competenţele specifice, stipulate de Curriculumul modernizat la disciplina Limba şi literatura română, clasele a X-a – a XII-a. Formarea acesteia se bazează pe acumularea şi formularea argumentelor, contraargumentelor, pe elaborarea concluziilor. Re-crearea situaţiilor narative, exercitând discernământul reflexiv, stimulează cunoaşterea de sine a elevului. Misiunea profesorului este de a-i identifica abilităţile şi de a i le dezvolta în contexte creatoare. Or, producerea textelor argumentative, reflexive şi metaliterare se va realiza dacăprofesorul va ţine contde principiile educaţiei literar-artistice care asigură elevilor libertatea imaginaţiei şi a opiniei proprii, precum şi prioritatea lor ca receptori de text artistic. În aceeaşi măsură el trebuie să actualizezeexperienţa de lectură şi de viaţă a lor, să creeze un context didactic adecvatîn care potenţialul formativ al operei literare să fie valorificat pe baza unor strategii didactice interactive.
Referindu-ne la competența elevilor de a elabora texte argumentative, reflexive şi metaliterare, subliniem că aceastapoate fi formată într-un demers didactic concret şi complex, axat pe principii esenţiale ale educației literar-artistice și exprimat prin acţiunea pe care o întreprinde cititorul aflat în faţa textului literar, și anume:
Conceptul
Comprehensiunea conceptului
Textul argumentativ
Eu, cititorul, la prima întâlnire cu textul.
Eu, cititorul, argumentând ideile textului cu exemple concrete.
Textul reflexiv
Eu, cititorul, reflectând asupra celor lecturate.
Eu, cititorul, în dialog cu textul.
Eu, cititorul, negociator de noi sensuri.
Textul metaliterar
Eu, cititorul, critic al textului.
Eu, cititorul, co-creator al textului.
Eu, cititorul, re-creator al textului.
 
Cât privește principiile ce stau la baza formării cititorului producător de texte argumentative, reflexive şi metaliterare, menționăm următoarele:valorizarea textului artistic de către subiectul receptor („decodajul unui text artistic este întotdeauna un act de valorizare strict gnoseologică, ideologică, emoţională etc.” [7, p. 160]), prioritatea receptorului de literatură şi artă („statutul de privilegiat al destinatarului” [7 p. 156, p. 171]), libertatea imaginii artistice (fiecare receptor e pus în situaţia / provocat / îndemnat de a recrea imaginile desprinse din text – Ş. Lupaşcu [6, p. 85]), actualizarea experienţei estetice şi a celei de viaţă a elevilor(stabilirea de noi raporturi între cunoştinţe, asocierea problemelor abordate în opera literară cu cele care îi frământă pe elevi, prelucrarea informaţiilor prin adoptarea altor scheme operaţionale care să genereze noi informaţii, să favorizeze producerea unor noi cunoştinţe, inexistente anterior [9, p. 94]).
Trebuie să avem în vedere și faptul că, în funcție de principiile respective și doar în corelație cu acestea, profesorul va putea lesne să aleagă și tehnicile adecvate pentru formarea deprinderilor elevilor de a elabora un anumit tip de text. În cele ce urmează propunem un model didactic al studierii/ predării romanului Mara de I. Slavici. Precizăm că tehnicile la care ne-am referit pot fi aplicate în forme de organizare variate, adaptate opţiunii cadrului didactic şi în funcţie de opera literară studiată.
Tehnici de elaborare a textului argumentativ
1. Аrgument în patru paşi
Sarcina: Argumentează cele două replici ale autorului, extrase din romanul Mara de Ioan Slavici prin următorii paşi: premisele, dovada, concluzia:

Afirmaţia
Explicaţia,
premisele
Dovada
Concluzia
„A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc”.
După moartea soțului ei, Bârzovanu, Mara rămâne văduvă, cu doi copii încă mici – Persida şi Trică.
Pentru a le asigura un viitor fără griji, Mara se ocupă cu mica negustorie, alergând fără odihnă din Radna la Lipova sau la Arad, trăind modest şi adunând banii cu multă chibzuință.
Norocul şi-l face omul prin muncă şi hărnicie.
 
2. Agenda cu notiţe paralele
Sarcina: Citeşte fragmentul de mai jos şi argumentează starea de spirit a Marei:

Fragmentul de text
Argumentul
„Am să te scot om, om de carte, om de frunte, ca să nu mai fii ca tatăl tău şi ca mama ta, ci să stea ei şi copiii lor în faţa ta cum noi stăm în faţa lor”.
Atunci când Trică este dat afară din școală, Mara îi promite să-l dea la o şcoală mai bună. Mara înţelege că mijlocul de a urca pe scara socială este banul. Ea îşi organizează viața în funcţie de această „putere” care, în opinia ei, deschide toate uşile: în fiecare seară „...ea pune la o parte banii pentru ziua de mâine, se duce la căpătâiul pa­tului şi aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de bătrâneţe şi pentru înmormântare, altul pentru Persida şi altul pentru Trică”.
Banul este sprijinul vieţii, este logica fericirii.
„Când poate să pună florinul, ea-l sărută, apoi rămâne aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi începe în cele din urmă să plângă”.
Sărutarea florinului a devenit un ritual – valoare de mediere, simbol al unor valori reale şi autentice.
 
3. Posterul hermeneutic
Sarcina: Completează posterul cu propriile argumente:

Prezentarea schematică a personajului
Persida
Cine este?
Fiica Marei.
Cum este?
Persida însăşi nefiind decât o Mara juvenilă timidă, dar decisă, sinceră şi nedisimulată.
Ce face?
Se îndrăgosteşte de Naţl de cum îl zărește de la fereastra deschisă a camerei mănăstirii. Această iubire seamănă cu o boală împotriva căreia trebuie să lupte.
 
Tehnici pentru elaborarea textului reflexiv
1. Asocieri libere
Sarcina: Asociaţi o imagine la alegere (de ex., o picătură de rouă, asemănătoare unei lacrimi, căzândă de pe o ramură de copac) cu anumite situaţii din viaţă.
2. Asocieri forţate
Sarcina: Asociaţi aceeaşi imagine cu un fragment de text şi reflectaţi asupra valorii bocetului de femeie.
Răspunsul elevilor: Bocetul semnifică dragostea imensă a mamei (în cazul dat), cea care răscoleşte sufletul unei femei, dar aduce şi liniştea / împăcarea, fiind o condiţie inerentă pentru regenerarea forţei interioare.
Tehnici pentru elaborarea textului metaliterar
1. Tehnica inversiei
Sarcina: Răsturnaţi situaţia iniţială din text:
 
Mara este o femeie înstărită, căsătorită, iar soţul ei este un avar.
Recreaţi firul narativ într-o
formă sintetică.
 
2. Glosarul de expresii
Exprimă-ţi opinia despre / atitudinea faţă de fragmentul următor: „Norocul nu umblă târâş, ci zboară pe aripi iuţi şi-ţi iese când îi vine rândul, fără de veste-n cale, degeaba îl cauţi când nu-l găseşti; degeaba fugi când el aleargă după tine; norocul tău e numai al tău, şi chiar dacă nu l-ai cunoaşte tu pe el, te cunoaşte el pe tine şi nu te părăseşte”,făcând uz de următoarele expresii: mă încântă..., mă ispiteşte..., mă uimeşte / mă miră..., mă amuză..., mă atrage..., îmi provoacă plăcere..., mă tentează să..., mă sensibilizează..., admir..., mă provoacă..., mă deranjează..., mă indispune..., mă derutează..., mă dezgustă..., simt adversitate faţă de..., mă îngrozeşte..., detest..., expresia... valorifică..., expresia... intensifică..., expresia... poate fi interpretată ca un semn al... etc.
3. Interviul literar

Întrebare posibilă
Răspunsuri posibile:
– Domnule scriitor, romanul Mara este narat la persoana a III-a. De ce aţi decis ca vocea care vă reprezintă (?!) să fie una omniscientă şi omniprezentă?
– Am încercat să fiu alături de eroii mei, ca să le pot contura cât mai bine chipul moral.
– A fi omniscient înseamnă a reflecta cât mai „exact” starea lăuntrică a eroilor. Astfel, scriitorul dispune de mai multe instrumente în intervenţia sa din cursul naraţiunii, păstrând şi obiectivitatea totodată.
– Am considerat că omniprezenţa naratorului meu va institui un fir epic captivant pentru cititori.
 
4. Blogul romanului
Sarcina: Adunaţi materiale pentru un eventual blog (portal în internet) al romanului Mara de Ioan Slavici, având ca reper afirmaţia: „Nu-i nimic mai iute decât gândul, iar vorba poartă gândul dintr-un om în altul”. Construiţi portalul după capitolele romanului. Inseraţi pagini dedicate personajelor. Ilustraţi anumite capitole, scanaţi imagini şi plasaţi-le ca fundal al anumitor pagini de blog. Aţi putea să organizaţi blogul după pagini permanente. Acestea ar putea fi dedicate criticii literare, fişierului bibliografic al scriitorului. Pagina de eseuri este binevenită. Creaţi disponibilităţi tehnice de comentare sau apreciere a materialelor. Mediatizaţi blogul în rândul colegilor de şcoală şi prezentaţi-l într-o activitate specială.
În concluzie, menționăm că misiunea profesorului este de a ghida cititorul, care, conform concepţiei lui Umberto Eco, „se pregăteşte să-şi facă propriile alegeri în pădurea narativă şi numai atunci când cititorii empirici vor fi descoperit autorul-model şi vor fi înţeles (sau măcar vor fi început să înţeleagă) ceea ce El voia de la ei, aceştia vor fi devenit cititorul-model în adevăratul sens al cuvântului” [2].
 
Referinţe bibliografice
1. Curriculumul pentru învăţământul liceal, Limba şi literatura română, Chişinău, 2010.
2. U. Eco, Şase plimbări prin pădurea narativă, Editura Pontica, Craiova, 1997, 189 p.
3. A. Hropotinschi, Problema vieţii şi a creaţiei, Editura Literatura Artistică, Chişinău, 1988.
4. H. R. Jauss, Experienţă estetică şi hermeneutică literară, Editura Univers, Bucureşti, 1983.
5. J. Mukarovsky, Studii de estetică, Editura Univers, Bucureşti, 1974.
6. Vl. Pâslaru, Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Editura Museum, Chişinău, 2001, 312 p.
7. C. Radu, Artă şi convenţie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.
8. C. Şchiopu, Creativitatea la orele de literatură română, în „Limba Română”, 1996, nr. 3, p. 92-95.
9. C. Şchiopu, Metodica predării literaturii române, Combinatul Poligrafic, Chişinău, 2009.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog