Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LECŢIILE ISTORIEI

Deposedări abuzive de bunuri ale românilor de la Est de Prut în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941

Ion VARTA

Alte articole de
Ion VARTA
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXII, 2012

Pentru tipar

Impactul factorului geopolitic, militar rus şi sovietic asupra destinului poporului român a fost unul devastator de-a lungul celor 300 de ani, din momentul când spaţiul românesc devine o ţintă predilectă a intereselor ruseşti. După cum bine se cunoaşte, Petru I a fost primul dintre încoronaţii de la Sankt Petersburg şi Moscova care a întreprins prima acţiune militară în teritoriile româneşti (aşa-numita campanie de la Prut din vara anului 1711, – de fapt, primul război purtat de ruşi şi otomani în Principatele Române, soldat cu o înfrângere a oştirilor moldo-ruse, cu mii de victime în rândul populaţiei autohtone, cu exilul forţat, în Rusia, al câtorva mii de români, inclusiv al lui Dimitrie Cantemir, cu amputarea ţinutului Hotin din trupul Ţării Moldovei şi transformarea acestuia în raia turcească). Au urmat încă 12 campanii militare ale ruşilor în teritoriile româneşti. Majoritatea lor covârşitoare, determinând o durată de câţiva ani de prezenţă militară străină în Principate, era însoţită, de regulă, de incontrolabile valuri ale deceselor în rândul populaţiei băştinaşe, mai ales din cauza epidemiilor frecvente ce se declanşau în timpul războaielor ruso-turce.
Pierderi enorme s-au înregistrat şi în rândul populaţiei active, al celora ce se înregimentau în armata rusă în calitate de voluntari şi participau la operaţiunile militare, alături de ruşi, împotriva otomanilor. Aproape toate războaiele ruso-turce aveau ca repercusiune exodul de populaţie românească din Principatele Române, condiţionat anume de voluntarii ce au luptat în componenţa armatelor ruse, dar şi de reprezentanţii altor categorii de cetăţeni, care erau ademeniţi cu promisiuni generoase din partea ruşilor de a fi împroprietăriţi cu terenuri întinse în regiunea nord-pontică, un teritoriu aproape pustiu, din cauza unei acute lipse de securitate. Repopularea preponderent cu români a acestei vaste regiuni, pe care autorităţile ruse au botezat-o Novorosia, dar căreia au vrut să-i spună iniţial Novaia Moldavia (Moldovă Nouă), în virtutea pregnanţei numerice a elementului românesc, a cauzat alte diminuări numerice înregistrate de poporul român, ca urmare a promovării intereselor geopolitice ruseşti la Dunărea de Jos. Din rândul românilor stabiliţi în Novorosia, care au ctitorit aici peste 300 de localităţi, au fost alcătuite câteva regimente de cavalerie uşoară în armata rusă, care, mult timp, au constituit unităţile de şoc ale acesteia. Astfel, mii de etnici români înrolaţi au căzut pe câmpul de luptă de dragul unor interese străine.
Un alt gen de pierderi înregistrate de români de pe urma prezenţei militare ruseşti în teritoriile româneşti, a ocupaţiei ruse, au fost cele de ordin economic. Estimarea lor nu s-a efectuat până în prezent, dar cercetarea acestui tip de prejudicii este întemeiat, măcar din simplul interes cognitiv. O investigaţie pertinentă ar scoate la iveală sume uriaşe, de câteva zeci, dacă nu chiar de sute de miliarde de dolari sau euro, reflectând toate prejudiciile suportate de poporul român. În perioada tuturor acestor războaie, fără nicio excepţie, economia Principatelor Române, din cauza politicilor dure de rechiziţie ale armatelor ruse de ocupaţie, a fost stoarsă de ultima picătură de sevă, ca urmare a unei totale subordonări intereselor trupelor invadatoare. Corvezi şi contribuţii deosebit de numeroase aveau de suportat toate categoriile sociale din Principate. Reparaţia drumurilor, a podurilor, a fortificaţiilor, cărăuşia, încartiruirea, furnizarea de cereale, alte produse alimentare, a furajelor constituiau doar o parte din obligaţiunile stabilite de armata rusă de ocupaţie pe care românii trebuiau să le onoreze. Preţurile de rechiziţie stabilite de autorităţile militare ruse erau departe de cele reale, pe care le dicta piaţa, sacrificiile diferenţiale suportându-le, în mod evident, economiile celor două Ţări Române, precum şi locuitorii acestora.
Apogeul politicilor de despuiere a populaţiei româneşti, derulate de-a lungul istoriei, l-a constituit jaful cumplit la care s-au dedat autorităţile sovietice de ocupaţie în perioada anilor 1940-1941 în teritoriile româneşti de la Est de Prut, anexate în urma ultimatumului sovietic repetat din 26 şi 28 iunie 1941. După ce au fost lichidate toate drepturile şi libertăţile de care populaţia oprimată se bucurase până atunci, a demarat procesul deposedării abuzive a acesteia de bunurile şi averile agonisite prin muncă cinstită. Din primele zile, autorităţile sovietice au procedat la săvârşirea unui jaf fără precedent, operând confiscarea întreprinderilor industriale, a băncilor, a transportului feroviar, aerian, fluvial, a camioanelor, a autobuzelor, a tramvaielor, a mijloacelor de telecomunicaţie, a unităţilor comerciale, a hotelurilor, a imobilelor mari. Proprietarii lipsiţi de bunuri au fost declaraţi „duşmani ai poporului” şi condamnaţi la ani grei de izolare în lagărele de concentrare sau deportaţi ulterior în Siberia şi Kazahstanul de Sud.
În vara şi toamna anului 1940 au fost jefuite categoriile de ţărani înstăriţi, cărora le-au fost confiscate „surplusuri” de teren arabil, distribuit apoi unor categorii de ţărani „fără de pământ şi cu puţin pământ”. Cu mici excepţii, aceştia alcătuiau o pătură nu prea obişnuită cu munca ogorului şi care se despărţise prea uşor de latifundiile acordate de către Statul Român în timpul reformei agrare din anii 1921-1923.
Acordul final al dramei cumplite a românilor de la Est de Prut, pe durata primului an de ocupaţie sovietică, l-au constituit deposedările abuzive de bunuri mobile şi imobile a zeci de mii de familii în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 şi deportarea lor în Siberia şi Kazahstanul de Sud, capii acestora fiind internaţi în lagărele morţii, subordonate NKVD-ului sovietic.
Propunem în anexă spre atenţia cititorilor un document foarte sugestiv despre ce a însemnat despuierea de bunuri mobile şi imobile de către sovietici a familiilor de basarabeni şi bucovineni la 13 iunie 1941, în noaptea când a fost pusă pe rol operaţiunea de deportare în Siberia şi Kazahstanul de Sud a celor peste 32.000 de persoane din teritoriile româneşti, încorporate forţat imperiului sovietic în vara anului 1940. În baza exemplului satului Călăraşi, cititorul poate să-şi creeze o imagine clară despre drama trăită de către miile de familii, care, într-o singură noapte, şi-au pierdut toată averea agonisită prin muncă cinstită, de-a lungul câtorva decenii, inclusiv terenurile arabile de mai multe hectare obţinute de la autorităţile române la începutul anilor ’20. Tabelul ce include datele sistematizate pe capitole constituie un tablou exhaustiv al gospodăriilor familiilor din acest sat, supuse deposedărilor abuzive şi ulterioarei deportări. Aici sunt indicate suprafeţele de pământ arabil de care dispuneau basarabenii, alte proprietăţi imobile, dar şi numărul exact de cabaline şi bovine pe care le aveau în curţi.
Aşa cum putem lesne remarca şi în acest document, hotărârea autorităţilor de ocupaţie i-a vizat pe cei mai harnici, mai întreprinzători gospodari din spaţiul rural, pe cei care erau un model demn de urmat pentru restul locuitorilor.
De asemenea, tabelul conţine şi menţiunea despre numărul exact al membrilor familiilor deposedate de averi, specificarea privind vârsta copiilor, dar şi apartenenţa lor etnică. Observăm că, în afară de români deposedaţi de bunuri şi deportaţi, care constituie majoritatea din această localitate, aici figurează şi etnici evrei şi ruşi, o parte din această categorie având, se pare, origini poloneze. Cel puţin, acest lucru sugerează numele lor.
  
№№ d/o
Numele, prenumele, patronimicul
Anul naşterii
Naţionalitatea
Cetăţenia
Situaţia
familială
Situaţia materială
Surse de existenţă
Adresa domiciliu
Membru al căror partide
Pământ (ha)
case
boi
cai
vaci
oi
porci
Prune uscate
Lucrători perman.
Sezonieri
inclusiv
Total
Viţă-de-vie
Livadă
1.
Bătrâncea Petru Manoilovici
1894
mold.
URSS
Soţia: Teodosia – 42 de ani, 6 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 20 de ani
14,8
1
1
1
2
1
20
3
 
1
10
agricultură
s.
Călăraşi
liberal
2.
Arapac Gheorghe Alexandrovici
1883
mold.
URSS
Soţia: Parascovia – 52 de ani, 2 copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani
11
0,80
2,40
1
2
1
30
4
 
2
12
agricultură
s.
Călă-
raşi
PNL Gh. Brătianu
3.
Cofari Nicolae Gheorghievici
1882
mold.
URSS
Soţia: Alexandra – 51 de ani, fiica Suzana de 14, Аna de12 ani
16
0,90
3
2
3
2
50
10
 
4
20
agricultură
с. s.
Călă-
raşi
liberal
4.
Căpitan Vasile Vasilievici
1883
mold.
URSS
Soţia: Ana,
3 copii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 19 ani
14,7
1
3,50
2
2
2
50
5
 
2
10
agricultură
s.
Călă-
raşi
Averescu
5.
Trifan Simion Vasilievici
1902
mold.
URSS
Soţia: Reveca de 40 de ani, 5 copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 15 ani
13
1
5
3
3
2
30
6
1
5
15
agricultură
s. Călăraşi
liberal
6.
Burlacu Hristofor Fiodorovici
1897
mold.
URSS
Soţia: Alexandra de 33 de ani, 7 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 18 ani
13,3
0,40
2
2
2
2
50
5
 
2
6
agricultură
s. Călăraşi
ţărănist
7.
Stratan Manoil Gheorghievici
1885
mold.
URSS
Soţia: Anastasia de 50 de ani, 2 copii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 20 de ani
12
0,80
2
2
2
2
10
 
2
8
agricultură
s. Călăraşi
liberal
8.
Trifan Alexandru Vasilievici
1910
mold.
URSS
Soţia: Maria, de 27 de ani,
2 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 2 ani
12
0,60
4
1
 
2
1
3
1
3
7
agricultură
s. Călăraşi
liberal
9.
Trifon Macari Ivanovici
1899
mold.
URSS
Soţia: Taisia, de 31 de ani,
6 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 13 ani
14,20
0,60
0,40
1
2
2
20
3
 
2
12
agricultură
s. Călăraşi
liberal
10.
Trifon Vasile Gheorghievici
1907
mold.
URSS
Soţia: Lucheria de 33 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 13 ani
20,50
1,20
2,40
2
2
2
20
4
 
2
15
agricultură
s. Călăraşi
liberal
11.
Gavriliţă Ion Ivanovici
1882
mold.
URSS
Soţia de 50 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 20 de ani
11,20
1
2
1
2
2
20
4
 
2
10
agricultură
s. Călăraşi
Averescu
12.
Drăniceri Marina Ivanovna
1892
mold.
URSS
8 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 17 ani
11,20
0,80
4,40
1
2
2
30
5
 
5
18
agricultură
s. Călăraşi
Averescu
13.
Vlas Ion Gheorghievici
1903
mold.
URSS
Soţia: Natalia de 36 ani, 5 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 9 ani
12
1
2
1
2
2
80
4
 
2
10
agricultură
s. Călăraşi
liberal
14.
Gavriliţă Constantin Dimitrievici
1891
mold.
URSS
Soţia: Chira de 41 de ani, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 11şi 19 ani
11,60
0,40
2,50
2
2
2
30
4
 
2
10
agricultură
s. Călăraşi
ţărănist
15.
Norocos Andronic Ilici
1901
mold.
URSS
Soţia: Elizaveta de 37 de ani,
2 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani
15,40
1
2
2
2
2
80
5
 
3
15
agricultură
s. Călăraşi
liberal
16.
Lipcan Ion Nicolaevici
1886
mold.
URSS
Soţia: Ana de 47 de ani, 8 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 25 de ani
21,60
2,90
5,50
2
4
3
60
5
1
6
25
agricultură
s. Călăraşi
liberal
17.
Trifon Anfilohie Vasilievici
1889
mold.
URSS
Soţia: Alexandra de 49 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între – 9 şi 19 ani
15,80
2
3
2
2
2
30
4
1
2
15
agricultură
s. Călăraşi
liberal
18.
Dodon Clementi Gheorghievici
1885
mold.
URSS
Soţia: Maria de 56 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 19 ani
11,20
1
2
3
4
2
40
10
 
4
15
agricultură
s. Călăraşi
liberal
19.
Trifan Dionisie Vasilievici
1900
mold.
URSS
Soţia: Eugenia de 32 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 14 ani
18
1,60
6,60
1
2
2
4
1
2
18
agricultură
s. Călăraşi
liberal
20.
Jomir Vasile Stepanovici
1875
mold.
URSS
Soţia de 60 de ani, 2 copii de 18 şi 20 de ani
12,40
1,30
3
1
2
1
30
5
 
2
11
agricultură
s. Călăraşi
liberal
21.
Leahu Ştefan Ivanovici
1895
mold.
URSS
Soţia: Frivonia de 42 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 17 ani
13,20
0,40
2,40
2
2
1
30
4
 
3
12
agricultură
s. Călăraşi
liberal
22.
Trifon Pavel Vasilievici
1894
mold.
URSS
Soţia: Stepanida, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani
17,50
1
2
2
4
2
40
6
 
3
16
agricultură
s. Călăraşi
liberal
23.
Efros Arsenie Gheorghievici
1896
mold.
URSS
Soţia: Eugenia de 28 de ani, fiica Vasilisa (indescifrabil) ani
20
3
2,50
2
3
2
105
12
 
4
21
agricultură
s. Călăraşi
liberal
24.
Gavriliţă Simion Ivanovici
1906
mold.
URSS
Soţia şi 3 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani
12,8
1
1,50
1
2
2
30
4
 
2
12
agricultură
s. Călăraşi
liberal
25.
Gavriliţă Alexandru Ivanovici
1893
mold.
URSS
Soţia: Maria de 26 de ani, fiica Vera de 7 ani
13,5
0,50
0,40
1
2
2
42
7
 
3
13
agricultură
s. Călăraşi
liberal
26.
Stratu Serghei Stepanovici
1912
mold.
URSS
Soţia (...) 35 de ani, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 12 ani
12
1
4
1
2
1
24
 
 
3
6
agricultură
s. Călăraşi
liberal
27.
Trifan Vasile Gheorghievici
1860
mold.
URSS
(lipsesc datele)
11,4
3
1
1
4
2
57
6
 
14
42
agricultură
s. Călăraşi
liberal
28.
Norocos Ilie Ivanovici
1865
mold.
URSS
Soţia: Ecaterina de 61 de ani, fiul: Afanasie de 26 de ani
14,1
1,10
1,20
3
2
2
85
7
 
3
15
agricultură
s. Călăraşi
liberal
29.
Lupanov Gleb Mihailovici
1890
polonez
URSS
Soţia: Liudmila de 44 de ani
19,50
3
12
1
2
2
7
10
 
7
30
agricultură
s. Călăraşi
liberal
30.
Dodon Spiridon Ivanovici
1890
mold.
URSS
Soţia: Ecaterina de 49 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 24 de ani
15,7
3
10
2
2
2
65
7
1
5
26
agricultură
s. Călăraşi
ţărănist
31.
Lipcan Constantin Nicolaevici
1898
mold.
URSS
Soţia: Ecaterina, 42 de ani, 6 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani
28
2,80
4
2
2
2
4
120
10
1
5
28
agricultură
s. Călăraşi
liberal
32.
Lipcan Vasile (în România) Nicolaevici (fiul Grigore)
1924
mold.
URSS
Soţia: Ludmila, 17 ani, fratele Petru – 18 ani, sora – Varvara, de 20 de ani
36,2
4
5,60
4
2
2
7
145
15
1
8
34
agricultură
s. Călăraşi
tatăl liberal
33.
Nechifor Dionisie Gheorghevici
1885
mold.
URSS
Soţia
(lipsesc datele)
13,8
7
1
2
1
32
 
2
10
agricultură
s. Călăraşi
liberal
34.
Jolcovschi Gheorghe Afanasievici
1903
rus
URSS
(lipsesc datele)
18
4
3
1
5
3
5
 
4
32
agricultură
s. Călăraşi
liberal
35.
Bătrâncea Lavrentie Mihailovici
1893
mold.
URSS
Soţia, a.n. 1896, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani
10,1
0,80
1
1
2
2
45
5
 
8
agricultură
s. Călăraşi
liberal
36.
Trifan Vasile Ivanovici
1881
mold.
URSS
Soţia: Ana de 49 de ani, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 20 de ani
14,8
1,20
1,20
1
2
1
30
5
 
Arenda prop. păm.
s. Călăraşi
liberal
37.
Amarie Toma Mihailovici
1889
mold.
URSS
Soţia: Elena de 53 de ani, 5 copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 26 de ani
10,5
1,40
0,70
1
2
1
2
 
5
agricultură
s. Călăraşi
liberal
38.
Odobescu Elena
1892
mold.
URSS
5 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 19 ani
11,4
0,60
1,20
2
2
1
35
3
 
2
8
agricultură
s. Călăraşi
liberal
39.
Băxănean Ana Constantinovna
1894
mold.
URSS
5 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 14 ani
10,4
0,40
1,20
1
2
2
25
3
 
2
10
agricultură
s. Călăraşi
liberal
40.
Bleher Nahman Şumilovici
1882
evreu
URSS
Soţia: Haika de 57 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 23 de ani
magazin, rotaţie de capital de 200.000 lei, moară, oloiniţă, motor, 2 case, 3 cai
5
15
speculă
s. Călăraşi
liberal gărzile
albe
41.
Zelinschi Leon Vladimirovici
1897
rus
URSS
Soţia: Tatiana, 45 de ani, 2 copii de 15 şi 17 ani
 moară, oloiniţă, motor, 1 casă, 1 vacă
4
9
morărit
s. Călăraşi
liberal ţărănist
42.
Bleher Ianku Nahimovici
1913
evreu
URSS
Soţia: Hana,
28 de ani
2 cai, mare speculant
 
 
speculă
s. Călăraşi
liberal
43.
Mainfeld Şmil Haimovici
1895
evreu
URSS
Soţia: Frodal,
49 de ani, fiul Iosif –15 ani, Tifle –14 ani
1 casă, magazin 100.000 lei – rotaţie de capital, 2 cai
 
 
speculă
s. Călăraşi
liberal
44.
Bleher Strul Şumilovici
1895
evreu
URSS
Soţia: Pesea
de 46 de ani,
3 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 ani
magazin, 100.000 lei – rotaţie de capital
 
 
speculă
s. Călăraşi
liberal
45.
Mainfeld Lupu Haimovici
1911
evreu
URSS
Soţia: Roizel
de 27 de ani, fiul Zeilih – 3 ani
1 casă, magazin, 100.000 lei – rotaţie de capital
 
 
speculă
s. Călăraşi
liberal
46.
Beleanski Şleer Şaevici
1887
evrei
URSS
 Soţia: Hana,
48 de ani
Moara în arendă
6
speculă
s. Călăraşi
liberal
47.
Solter Kopel
1865
evreu
URSS
Soţia: Estra de 65 de ani, fiul: Iosif de 34 de ani
Magazin, 300.000 lei – rotaţie de capital (casa naţionalizată)
speculă
s. Călăraşi
?
48.
Ţukerman Berku Mihelevici
1877
evreu
URSS
Soţia: Beila,
66 de ani, fiul Iaşa – 20 de ani
2 case, una dintre ele – cu 2 nivele, magazin, uscătorie
speculă
s. Călăraşi
?
49.
Malah Haim Arn.
1877
evreu
URSS
Soţie nu are. Fiul: Fraim
de 29 de ani, fiica Riva de 25 de ani
1 casă cu 2 nivele, magazin
speculă
s. Călăraşi
?
50.
Burca Leon Gheorghievici
1894
mold.
URSS
Soţia: Maria de 38 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 21 de ani
1 casă, 3 ha de pământ, moară, 3 lucrători permanenţi
morărit
s. Călăraşi
cuzist
51.
Jornea Gheorghe Fiodorovici
1885
mold.
URSS
soţie
10 ha de pământ, 1 casă, 2 boi, 1 vacă, 25 oi, 5 porci, 1 lucrător permanent şi 7 sezonieri
agricultură
s. Călăraşi
liberal
52.
Discant Vasili Artiomovici
1907
rus
URSS
Soţie, 25 ani,
2 copii de 1 şi 4 ani
1 casă
dubălărit
s. Călăraşi
cuzist
53.
Amarie Filimon Ivanovici
1907
mold.
URSS
Soţia: Minodora, 29 ani
1 casă
învăţător
s. Călăraşi
F.R.N. (comand.)
54.
Cebotari Nicolai Danilovici
1910
rus
URSS
Soţia: Ana
de 26 de ani, fiul Victor – 2 ani
1 casă cu 2 nivele, 2 ha de livadă
învăţător
s. Călăraşi
cuzist
55.
Gavriliţă Ion Gheorghie-
vici
1895
mold.
URSS
Soţia şi 4 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 18 ani
2 casă, 3 ha de pământ
agricultură
s. Călăraşi
cuzist
56.
Botezat Teodor Nicolaevici
1915
rus
URSS
învăţător
s. Călăraşi
cuzist
57.
Amarie Grigore Ivanovici
1911
mold.
URSS
Soţia: Eugenia de 19 ani, fiul Constantin – 2 ani
1 casă, 2 ha de pământ, 1 vacă, 1 cal
agricultură
s. Călăraşi
cuzist
58.
Gaitan David Ivanovici
1913
mold.
URSS
1 casă, 1 ha de pământ
agricultură
s. Călăraşi
cuzist
59.
Borş Nicolai Nicandrovici
1905
mold.
URSS
Soţia: Elena, 25 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 8 ani
1 casă, 2 ha de pământ
agricultură
s. Călăraşi
cuzist
60.
Cucu Mihail Ivanovici
1907
mold.
URSS
Soţia: Maria
de 24 de ani
1 casă, 2 ha de pământ
agricultură
s. Călăraşi
cuzist
61.
Bulanţev Ion Sergheevici
1903
mold.
URSS
Soţia: Nadejda de 29 de ani
agricultură
s. Călăraşi
F.R.N.
62.
Borş Ştefan Nicandrovici
1912
mold.
URSS
Soţia: Parascovia, 25 de ani,
un fiu de 1 an şi un fiu de 2 ani
3 ha de pământ ,1 casă
agricultură
s. Călăraşi
cuzist
63.
Padihovici Dmitri Franţovici
1878
rus
URSS
Soţia, 58 ani,
2 copii de 17 şi 25 de ani
1 casă 3 ha de pământ, o mică cantină
agricultură
s. Călăraşi
cuzist
64.
Botezat Trofim Grigorievici
1888
mold.
URSS
Soţia: Domnica de 37 ani, fiica Emilia de 19 ani
1 casă, magazin de mezeluri
agricultură
s. Călăraşi
garda F.R.N.
65.
Scvorţov Alexandr Tihonovici
1902
rus
URSS
Soţia: Liudmila de 29 de ani
1 casă, magazin de mezeluri, 1 ha de pământ
agricultură
s. Călăraşi
garda F.R.N.
66.
Munteanu Andrei Gheorghievici
1889
mold.
URSS
Soţia: Elena, fiul Vasile de 18 ani
Magazin de mezeluri
?
s. Călăraşi
F.R.N.
 
Secretar (semnătura [indescifrabilă])
AMAI RM, Fond. 19, inv. 1, d. 2, f. 33-35
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog