Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

ADEVĂRUL DESPRE NOI

PROZĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

ITINERAR LEXICAL

PRO DIDACTICA

CRITICĂ, ESEU

POESIS

BLAZON DE PROFESOR

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

ION VATAMANU – 80

EX CIVITAS

DIALOGUL ARTELOR

INEDIT

TRADIȚII ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

NOTA BENE

Distins cărturar şi om politic

Alexandru BANTOŞ

Alte articole de
Alexandru BANTOŞ
Revista Limba Română
Nr. 3-4, anul XXII, 2012

Pentru tipar

Senatorul Gheorghe Mihai Bârlea e înainte de toate poet. Deşi implicat masiv în viața tumultuoasă a cetății, continuă să fie optimistul şi visătorul din anii prunciei şi crede în forța atotbiruitoare a binelui. Vremea ce s-a scurs vertiginos şi adesea prea violent nu a clătinat nimic din „zidirea” firii, moştenită de la părinți şi strămoşi, adică de la satul tradiţional pe care l-a cunoscut în desăvârşit echilibru spiritual şi identitar. „Satul maramureşean, meditează filozoful şi sociologul Gh. M. Bârlea, a avut capacitatea de a trăi într-o proiecție optimistă, plină de speranță în ziua de mâine şi în Dumnezeu”. De acolo vine inima curată, gândul senin, delicatețea şi onestitatea cărturarului care a ştiut să adune la zestrea ereditară şi pe cea descoperită în cuvântul scris. Consumator de poezie autentică (şi nu numai!), dar şi împătimit autor de versuri, har moştenit de la mama Ana, poetul de mai târziu avea să recunoască: „Am fost un copil care a citit foarte devreme. (...) Am început apoi să scriu poezii. Scriam în taină, mă preocupa acest gând, aveam o nuvelă scrisă în maniera Dumas. Cert este că eu n-am recitat poezii nici de Victor Tulbure, nici de Mihai Beniuc, nici dedicate patriei şi partidului, pentru că mama făcea nişte ritmuri de poezie populară minunate şi, în general, o poezie de război care emoționa oamenii. De altfel, primele poezii le-am citit, acasă, la Năneşti, mamei. Mama mă încuraja. Pot să spun că eu am avut cenaclu acasă, în familie”. Astfel se explică predilecția ulterioară, de la maturitate, a poetului pentru festivalurile maramureşene de poezie, apreciate şi cunoscute în întreaga țară, dar şi fidelitatea nedezmințită manifestată toată viaţa şi cu precădere în ultimii douăzeci de ani de către cunoscutul poet, universitar şi politician față de cultură, în general, şi față de arta populară, în special, față de valorile tradiționale înmagazinate în Maramureşul natal.
Mihai Gheorghe Bârlea, precum observă un coleg de senat, a slujit cu credinţă şi dăruire „cultura dincolo de orice comandamente politice”. Şi Domnia Sa a fost eficient nu numai în cultură. Având înalte demnități – consilier judeţean, prefect, senator, preşedinte şi membru de comisii parlamentare ş.a. –, a rămas un „om normal”, care a gestionat cu dexteritate şi randament maxim relaţiile, situaţiile, problemele, conştient fiind că pentru a reuşi să pui în valoare mecanismele administrative moderne „trebuie să ai viteză de gândire şi viteză de acţiune”. Şi, desigur, să-ţi onorezi cu devotament constant obligaţiunile asumate, sprijinind obiective economice, sociale de anvergură, dar şi planuri cu rezonanţă locală, deopotrivă importante pentru destinul comunităţii.
A reuşit să se afle în serviciul celor care l-au promovat în frunte, deoarece nu s-a ascuns în spatele uşilor capitonate şi a avut cutezanța să evadeze din captivitatea vechilor reflexe. Gh. M. Bârlea, aşa cum recunoaşte şi Domnia Sa, nu face parte din tagma politicienilor cu mentalitate tardivă, gălăgioşi, agresivi şi impertinenți. Patriotismul veritabil este un exerciţiu de luciditate şi contează în mod categoric fapta, acţiunea, iar nu discursul bine apretat şi garnisit cu şmecherie. Or, elita ce aspiră la putere îmbracă adesea masca histrionică a patriotismului demagogic, dând, de fapt, prioritate intereselor private şi nu are nici decența necesară pentru a examina cu discernământ prezentul ingrat, dar nici curajul de a regândi (şi a acționa în consecință!) viitorul comun proiectat într-un context de schimbări globale derulate cu o rapiditate rar întâlnită. Senatorul Gh. M. Bârlea face parte însă din categoria actorilor politici mai puțin spectaculoşi, dar cu serioase amprente în realitatea cotidiană.
Rubrica Nota Bene propune cititorului câteva texte ce scot în lumină figura unui sincer prieten al Basarabiei, cavaler al meditaţiilor existenţiale, al gesturilor altruiste (sunt elocvente în acest sens implicarea în anul 2000 a prefectului Gh. M. Bârlea la elaborarea ediţiei speciale a revistei „Limba Română” dedicată Maramureşului sau asistenţa dezinteresată acordată recent unor persoane din Republica Moldova – vezi. p. 71-75), chipul unui om pe care nu l-au afectat funcţiile. Gheorghe Mihai Bârlea este simplu, accesibil, cooperant, binevoitor, generos cu toată lumea şi în toate împrejurările. Aşa cum îi stă bine unui politician european descendent din Maramureşul nostru istoric.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog