Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

Cartea electronică – o ameninţare pentru cartea tipărită?

Vera OSOIANU

Alte articole de
Vera OSOIANU
Revista Limba Română
Nr. 3-4, anul XXII, 2012

Pentru tipar

Copleşiţi de avalanşa publicaţiilor şi informaţiilor electronice, câţi dintre noi nu-şi pun această întrebare? Tema poate fi de mare interes, mai ales pentru utilizatorii din generaţia internetului. Într-o postare pe Facebook un utilizator, probabil din generaţia amintită, susţinea că, deşi de ani buni citeşte doar în format electronic, pentru copii adună o bibliotecă cu cărţi în format tradiţional.
Cartea electronică este văzută de foarte multă lume ca o ameninţare a cărţii în format tradiţional, a bibliotecii chiar şi foarte greu se ajunge la înţelegerea că este vorba doar de un alt model adecvat timpului, care va exista în paralel cu formatele anterioare şi poate cele care vor veni după. Într-o postare de pe Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării din 04/08/2011 puneam renumita întrebare hamletiană „to be or not to be?”, având în vedere cartea în format tradiţional aşa cum o cunoaştem noi. Iniţiativa a fost generată de două articole apărute recent în SUA. Este vorba de textul semnat de Tim Newcomb – Este biblioteca fără cărţi încă bibliotecă? / Is a Bookless Library Still a Library?1şi cel semnat de Andrea Sachs – Era cărţii electronice a venit. Cele mai bune vânzări sunt cele digitale / The E-Book Era Is Here: Best Sellers Go Digital2.
Autorul primului articol face o incursiune în istoria apariţiei primelor biblioteci fără cărţi, amintind că această tendinţă după cum este şi firesc a fost iniţiată de ingineri. La biblioteca de inginerie a Universităţii de Stat Kansas încă în anul 2000 a început testarea spaţiului de informare şi cultivare fără cărţi. Anul trecut şi în biblioteca de inginerie a Universităţii Stanford s-a transferat în depozite fondul de carte cu excepţia a 10.000 de exemplare, eliberându-se mai mult loc pentru mese destinate studiului. La fel a procedat şi administraţia bibliotecii de inginerie a Universităţii din San Antonio, Texas. O nouă bibliotecă deschisă recent la Universitatea Drexel este constituită din rânduri de computere şi locuri ce oferă acces celor peste 170 de milioane de unităţi electronice ale Universităţii.
Autorul se întreabă: „Dacă dispar cărţile, biblioteca nu-şi pierde identitatea?”. Michael Connelly, semnatarul unei cărţi foarte cunoscute The Fifth Witness, susţine că biblioteca este stâlpul pe care se ţine cupola societăţii. Dacă acesta cade, atunci cade şi cupola. El mai menţionează că răsfoitul cărţilor fizice incită inspiraţia şi lui personal de aici i se trage cariera de scriitor. Aşa ceva nu i s-ar fi putut întâmpla într-o bibliotecă fără cărţi.
Părerile arhitecţilor specializaţi în proiecte de bibliotecă în ceea ce priveşte viitorul bibliotecii şi prezenţa cărţii fizice sunt foarte divizate. Unii consideră că dacă biblioteca nu este încă fără cărţi, probabil va fi într-o zi. Arhitectul Norman Foster spune că „Odată cu transformările pe cale de a se produce în principala filială a Bibliotecii Publice New York lumea sistemelor digitale va fi integrată cu lumea cărţii tipărite”, de vreme ce acestea se completează reciproc într-un spaţiu flexibil supus schimbărilor. Şi, deşi proiectul Bibliotecii Universităţii Libere din Berlin pune la loc de cinste lumea cărţii tipărite, fiind conceput prin analogia cu creierul uman, N. Foster plasează stocurile în centru, lăsând spaţiilor posibilitatea adaptării pentru „viaţa de după cărţi”.
În articolul Era cărţii electronice a venit. Cele mai bune vânzări sunt cele digitale / The E-Book Era Is Here: Best Sellers Go Digital, Andrea Sachs se întreabă de cât timp va fi nevoie (un an, trei, cinci...) până când cartea electronică va obţine hegemonia în industria vânzărilor din SUA. Amazon, liderul acestui domeniu, deja vinde de trei ori mai multe cărţi electronice Kindle decât cărţi tipărite. Alţii nu sunt cu mult în urmă. Recent, Asociaţia Editorilor Americani a anunţat că în luna ianuarie, pentru prima dată, vânzările cărţilor electronice au depăşit cărţile în format tradiţional. În pofida faptului că popularitatea publicaţiilor electronice creşte, industria cărţii mai înregistrează 90% venit din vânzarea cărţii tipărite. Aceasta înseamnă că, deşi cei mai mari editori menţin business-ul de tipărire a cărţilor, măresc şi cota publicaţiilor digitale.
Întrebarea care se impune şi în acest caz este dacă va dispărea sau nu cartea tipărită. Experţii spun că nu, sau cel puţin deocamdată nu. În pofida popularităţii cărţilor electronice, cele în format tradiţional vor continua să existe. Milliot, editorul publicaţiei „Weekly’s”, opinează: „Faptul că un client poate comanda sau descărca o carte electronică atunci când doreşte nu-i suficient pentru a face cărţile tipărite să dispară. Unii oameni pur şi simplu vor să aibă în casă cărţi.”.
Părerile în această privinţă rămân a fi împărţite. Profesioniştii presupun una, iar realitatea „bate filmul”. Clădirea actuală a Bibliotecii Naţionale a Germaniei (sediul principal din Frankfurt) a fost dată în exploatare în anul 1997. La inaugurare, specialiştii au făcut o estimare a posibilităților de creştere, prognozând necesitatea altui bloc de depozitare către anul 2040. O estimare mai recentă demonstrează că necesitatea altui bloc de depozitare se va impune deja către anul 2020. Cauza unei asemenea erori se explică prin faptul că specialiştii domeniului nu se așteptau ca tipăriturile să persiste în asemenea proporţii şi chiar să crească în raport cu publicaţiile în format electronic.
Dar... Citind acest articol, mi-am amintit de vizita mea la Centrul de informare non stop creat la Universitatea de Stat, Wayne, Michigan, SUA. Acesta era înzestrat cu 700 de computere şi utilizatorii urmau să se descurce numai cu echipamentele electronice. La puţin timp însă, fondatorii şi-au dat seama că fără literatură în format tradiţional este greu să satisfaci informarea calitativă a studenţilor şi a cadrelor didactice. Astfel, în momentul vizitei mele biblioteca avea achiziţionate zeci de mii de publicaţii tipărite, în special literatură de referinţă.
La 9 august 2011 mai multe periodice din SUA au preluat articolul lui Michael Kelly Modelul nou de statistici privind industria cărţii arată o creştere a cărţii electronice cu aproximativ 1.000 de procente.În opinia semnatarului, în anul 2010 Asociaţia Editorilor Americani şi Grupul de studiere a industriei cărţii a decis să renunţe la rapoartele elaborate anterior şi să dezvolte un model nou de statistici privind comercializarea cărţilor. Acest raport acoperă anii 2008-2010 şi arată că vânzarea romanelor pentru adulţi a crescut cu 9,7%, vânzarea titlurilor pentru tineret a crescut cu 12,1%. Vânzarea cărţii electronice a crescut de la 0,6% din numărul total de vânzări în anul 2008 la 6,4% în anul 2010 şi a adus în anul 2010 un venit de 878 de milioane de dolari.
Ritmul de creştere a popularităţii cărţii este deci încurajator, nefiind vorba de vreun pericol pentru cartea în format tradiţional.
 
Note
1 http://www.time.com/time/nation/article/0,8599,2079800,00.html?xid=newsletter-weekly.
2 http://www.time.com/time/business/article/0,8599,2060535,00.html.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog