Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVENIMENT

Festivalul Filmului Francofon – la cea de-a XII-a ediţie în Republica Moldova

Laura TUGAREV

Alte articole de
Laura TUGAREV
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XXII, 2012

Pentru tipar

Zilele Francofoniei din acest an au fost marcate între 17 şi 31 martie şi au reunit peste 220 de milioane de vorbitori din 60 de ţări, inclusiv Republica Moldova, în jurul unor manifestări variate. Membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) şi exponentă a unei tradiţii didactice îndelungate de limba franceză, Republica Moldova celebrează în fiecare an cu multă rezonanţă Zilele Francofoniei. Mai mult, ea se distinge printre ţările care organizează cele mai multe evenimente cu acest prilej: concursuri, dezbateri, ateliere, spectacole, întâlniri cu artişti, conferinţe, reprezentaţii teatrale, concerte şi manifestări literare.
Programul cultural curent a fost unul bogat, incluzând peste 50 de evenimente şi a avut aspecte literare, plastice, dramatice, evidenţiindu-se producţiile artistice din domeniul cinematografiei. Aflat la cea de-a douăsprezecea ediţie, Festivalul Filmului Francofon a devenit una dintre întâlnirile de peste an pe care cinefilii moldoveni nu trebuie să le rateze. Principalii organizatori ai evenimentului sunt Alianţa Franceză şi Ambasada Franţei în Republica Moldova.
În cadrul festivalului desfăşurat la Chişinău (cinematograful „Gaudeamus”), dar şi la Ungheni, Cahul, Tiraspol şi Bălţi, publicul a avut posibilitatea să descopere o selecţie diversificată dintre cele mai recente şi mai apreciate filme de producţie francofonă: Ces amours-là de Claude Lelouch; La princesse de Montpensier de Bertrand Tavernier; 8 Femmes de François Ozon; Potiche de François Ozon; La Môme de Olivier Dahan; Séraphine de Martin Provost; Versailles de Pierre Schoe ller; Des hommes et des dieux de Xavier Bauvois; Tout ce qui brille de Géraldine Nakache şi Hervé Mimran. Iubitorii de filme de animaţie s-au putut bucura şi ei de două ecranizări depăşind prin subiecte şi abordare vârsta micului spectator: Une vie de chat de Alain Gagnol şi Kérity, la maison des contes Kérity de Dominique Monfery. Producţiile francofone lansate în Republica Moldova s-au impus printr-un nivel artistic, documentar şi educativ considerabil, iar, în pofida unei anumite selecţii determinată de factura acţiunii, din fericire, aceasta a atras numeroşi amatori de film, semn că gustul publicului autohton se rafinează pe măsura înrădăcinării tradiţiei francofone de promovare sistematică a valorilor artistico-culturale înalte. Creaţiile cinematografice au demonstrat o deosebită priză la public, astfel încât sala cu o capacitate de 350 de locuri a fost mereu arhiplină, iar proiectarea filmului Ces amours-là a avut loc de trei ori în cadrul aceleiaşi sesiuni la cererea spectatorilor. Impactul benefic al evenimentului se datorează faptului că acesta cultivă, în contextul unei lumi dezechilibrate valoric, dimensiuni precum grija pentru celălalt, diversitatea culturală, atenţia pentru destinele individuale, pentru fenomenele sociale dramatice etc.
Printre operele prezentate s-au distins filmele-biografii dedicate vieţilor a două artiste franceze celebre – Edith Piaf şi Seraphine de Senlis, destinele cărora au fost ilustrate în peliculă de către Marion Cotillard şi Iolanda Moreau. În plus, publicul a avut posibilitatea să vizioneze un prim lung metraj al lui Pierre Schoeller – Versailles, o mărturie tulburătoare a discrepanţei dintre diverse pături sociale, cu Guillaume Depardieu, fiul celebrului Gérard Depardieu, în rol principal.
Unul dintre momentele-cheie ale festivalului a fost proiecţia filmului-eveniment Des hommes et des dieux de Xavier Bauvois, care a obţinut Marele Premiu la Festivalul de la Cannes 2010. Creaţia este inspirată din viaţa celor opt călugări cistercieni ai mănăstirii de la Tibhirine, Algeria, răpiţi şi ucişi în 1996 de un grup de islamişti extremişti, şi pune în valoare sentimente de limită ale individului uman: între puterea credinţei şi frica de moarte, între renunţare şi tentaţie, între dăruire şi conservare, între iubire şi disperare. În timp ce creştinismul neantizează mereu frica de moarte, aflarea faţă în faţă cu aceasta subliniază, de fapt, neputinţa omului de a se măsura cu divinitatea.
Deliciul festivalului l-a constituit inaugurarea acestuia cu participarea lui Laurent Couson, pianist, compozitor, dirijor şi actor francez care a menţionat cu încântare că „se întâmplă rar ca un film să fie aplaudat în picioare la sfârşit”, constatând că „publicul din Republica Moldova este atent şi apreciază mult arta cinematografică franceză”. Actorul din filmul cu care a demarat festivalul (Ces amours-là), interpretând rolul lui Simon cu multă pasiune, a făcut mai întâi o carieră muzicală remarcabilă, desfăşurând iniţial o activitate de creaţie la Radio France, apoi operele jucându-i-se la Salle Pleyel, la Théâtre des Champs Élysées. Lucrează cu artişti ca Jean-Claude Casadesus, Laurent Petitgirard sau cu Michel Piquemal, printre altele, dirijează Orchestra Naţională din Franţa, Orchestra Operei din Paris, Orchestra Lamoureux, Orchestra Naţională din Praga, Orchestra Simfonică din Londra. În calitate de aranjor şi pianist, colaborează cu numeroşi muzicieni, printre care Quincy Jones, Dee Dee Bridgewater, Liane Foly etc. Semnează muzică în diferite filme de lung metraj. Nu în ultimul rând, îmbină în mod armonios talentul de autor dramatic cu cel de compozitor în diferite spectacole muzicale de succes ca Anges et Démons, Roméos et Juliettes sau Monsieur Luxure.
Pianistul Laurent Couson este şi partenerul Asociaţiei Mondiale Pediatrice, iar cu ocazia aflării la Chişinău, în calitate de sponsor al Asociaţiei „Pediatrii Lumii” (Asociaţie prezentă şi în Republica Moldova din 1996), a dat şi un concert de binefacere la Sala cu Orgă din Chişinău, la 19 martie. Fondurile adunate au fost donate caselor de copii din Hânceşti şi Orhei. Artistul francez a oferit astfel basarabenilor o lecţie de demnitate culturală, răsturnând preconcepţia că arta este o cerşetoare, ci demonstrând că aceasta constituie şi un potenţial financiar.
Un lucru la fel de important care a surprins plăcut la Festivalul Filmului Francofon a fost convivialitatea spectatorilor de diferite etnii şi culturi, vârste şi statute sociale, dovadă a faptului că valorile spirituale adevărate armonizează o societate, conferindu-i spiritul toleranţei şi al compasiunii. Aşadar, evenimentul a avut o puternică tentă umanistă, dincolo de provocările estetice cărora le-au dat curs cu mult profesionalism regizorii şi actorii de cinema în cadrul sesiunii curente.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog