Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

Hronicul unei biblioteci

Ludmila BULAT

Alte articole de
Ludmila BULAT
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XXII, 2012

Pentru tipar

Prin cartea Biblioteca Onisifor Ghibu. Două decenii de istorie. Monografie jurnalista Raia Rogac (Chişinău) şi dr. Ion Constantin (Bucureşti) vin să demonstreze că pe parcursul a douăzeci de ani prestigioasa instituţie de cultură a înscris adevărate pagini de istorie. Pe coperta cărţii este înfăţişată sala acestui aşezământ, în care s-au petrecut sumedenie de manifestări, protejată de chipul patronului ei spiritual Onisifor Ghibu şi privegheată de imaginea Eminescu-Arbore de pe superbul tablou al lui Aurel David – ca o amintire că biblioteca a fost inaugurată la 15 ianuarie 1992.
Cartea se deschide cu o prefaţă „Biblioteca „Onisifor Ghibu”, o bibliotecă a speranţei naţionale”, semnată de conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, director general al Bibliotecii municipale „B.-P. Hasdeu”, şi încă o prefaţă „Câteva stări sufleteşti”, autor dr. Florin Rotaru, director general al Bibliotecii metropolitane Bucureşti, mărturie că instituţia respectivă este rodul eforturilor, strădaniilor unor personalităţi de pe ambele maluri ale Prutului.
În primul capitol sunt expuse demersurile întreprinse privind apariţia instituţiei. La 2 septembrie 1990, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului României, emite o hotărâre, prin care Primăria municipiului Bucureşti este abilitată, ca prin subdiviziunile sale – inspectoratul municipal pentru Cultură şi Biblioteca municipală „Mihail Sadoveanu” – să organizeze la Chişinău o bibliotecă publică, asigurând-o cu donaţii treptate de mobilier specific bibliotecilor, cărţi, periodice etc. La fondarea bibliotecii şi-au adus contribuţia: primarul Ştefan Ciurel, Paul Caravia, director adjunct al inspectoratului pentru Cultură din Primăria Bucureşti, Gheorghe Vuluţă, directorul Bibliotecii municipale Bucureşti, Florin Rotaru, pe atunci specialist la inspectoratul pentru Cultură al municipiului Bucureşti, cărturarul, dr. în economie Octavian Ghibu. Biblioteca a apărut într-o perioadă favorabilă pentru cultură: ministru al Culturii şi Cultelor era Ion Ungureanu, al Educaţiei – Nicolae Mătcaş; primar de Chişinău – Nicolae Costin, director al direcţiei Cultură a municipiului Chişinău – Iulian Filip. Ideea a fost susţinută de Mircea Druc, prim-ministru al Republicii Moldova, Alexandru Moşanu, preşedintele Parlamentului, Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova. Biblioteca a apărut într-o perioadă când se simţea o lipsă acută de carte românească în grafie latină, cititorul basarabean era flămând de carte românească.
Capitolul doi, un capitol amplu, este consacrat familiei Ghibu, autor Ion Constantin. Onisifor Ghibu a fost o personalitate polivalentă a culturii româneşti – pedagog, istoric, publicist, memorialist, un om de o vastă cultură. Sosit în Basarabia în anii 1917-1918, a participat cu întreaga fiinţă la mişcarea naţională din Basarabia, s-a încadrat în trezirea conştiinţei naţionale adormite a populaţiei băştinaşe. În cartea Pe baricadele vieţii. În Basarabia revoluţionară (1917-1918). Amintiri (apărută în 1992 la Editura Universitas, Chişinău) Onisifor Ghibu mărturiseşte: „...am cumpărat pe bani proprii câteva mii de Abecedare, cărţi de citire, istorii, geografii şi aritmetici pentru şcolile primare – golind toate librăriile din Iaşi şi ducând peste Prut o pradă pe cât numai s-a putut de bogată, ceea ce a permis apoi cursurilor de învăţătură să se desfăşoare în condiţii relativ satisfăcătoare”. Fiii Octavian Ghibu, un mare cărturar şi patriot, şi ing. Mihai Ghibu, cel mai tânăr fiu al lui Onisifor Ghibu, trecut în nefiinţă la onorabila vârstă de 93 de ani, au continuat opera tatălui. Ei au donat întreaga bibliotecă a părintelui lor Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, îndeplinind în felul acesta o datorie de suflet, au întreţinut cele mai strânse relaţii cu instituţia respectivă, îmbogăţind-o mereu cu donaţii, participând la diverse evenimente culturale.
Destul de dens, consistent este capitolul „Cronologie”. Autoarea Raia Rogac a trudit mult în arhiva bibliotecii pentru a selecta cele mai importante evenimente şi a le trece în revistă. Este necesar să le numim, în primul rând, pe cele devenite tradiţionale: Zilele Onisifor Ghibu, Zilele Mircea Eliade, şedinţele Cenaclului „Mihai Eminescu” (preşedinte Ion Hadârcă), şedinţele Cenaclului „Iulia Hasdeu” (preşedinte Eugenia Bulat) ş.a.m.d. Vom enumera doar câteva lansări de carte memorabile ale unor personalităţi de primă mărime: întâlnirea cu poeta şi eseista Ana Blandiana cu prilejul lansării volumului antologic La cules de îngeri, apărut la Editura Litera din Chişinău (1997); lansarea în premieră absolută a romanului Fabricius a domnului Radu Vasile, prim-ministru al României (1999); lansarea cărţii Audienţe în aer liber (2 vol.), autor Constantin Simirad, primarul general al municipiului Iaşi (2000) etc. În cadrul Salonului muzical a avut loc întâlnirea cu celebrul interpret Tudor Gheorghe (1997); un spectacol prezentat de Maria Bieşu, prim-madona Operei Naţionale, cea mai bună Cio Cio San din lume, o întâlnire cu Ion Paulencu, solist al Operei Naţionale, sunt doar câteva; Salonul de Arte Frumoase din incinta bibliotecii a găzduit sute de expoziţii ale artiştilor plastici din Republica Moldova, precum şi din alte ţări.
Următoarele două capitole cuprind amintiri, impresii ale unor personalităţi marcante despre prestigioasa instituţie de cultură: Alexandru Moşanu, Ion Ungureanu, Gheorghe Vuluţă, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Vlad Pohilă, Anatol Petrencu, Iurie Colesnic şi încă mulţi, mulţi alţii. Biblioteca este apreciată prin cele mai frumoase calificative: Miracolul Ghibu (Valeriu Saharneanu); Biblioteca mea de suflet (Maria Mocanu); Simbol al românismului (Ninela Caranfil); Locul unde se întâmplă mistere (Claudia Partole); Ambasador al cărţii (Claudia Şatravca); O instituţie de cultură europeană(Andrei Viziru) etc. Sunt prezentate autografe şi dedicaţii din Cartea de Onoare a bibliotecii.
Dar biblioteca a avut de înfruntat şi perioade extrem de dificile. În perioada de guvernare agrariano-comunistă s-a pornit o ofensivă de a lichida această instituţie, li se deconecta curentul, li se închidea apa... În apărarea bibliotecii s-au ridicat mari personalităţi, bibliotecarele aflându-se pe baricade...
Într-un capitol aparte sunt prezentate publicaţiile Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, nu sunt multe, dar reprezentative, spre exemplu: Mihai Viteazul: Bibliografie (2000); Nicolae Iorga şi permanenţele istoriei: Bibliografie selectivă (2006); Nicolae Titulescu – figură emblematică a diplomaţiei internaţionale: Bibliografie selectivă (2007) etc.
Impresionează şi numărul mare de articole, informaţii scrise despre instituţia respectivă – 1035! toate enumerate în capitolul „Biblioteca în mass-media” .
Cartea se încheie cu o bogată iconografie, care prezintă secvenţe de la numeroasele manifestări ce s-au derulat în sediul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.
 
* * *
La 23 octombrie 2012 în incinta Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu”, în cadrul suitei de manifestări prilejuite de împlinirea a 135 de ani de la fondarea Bibliotecii municipale „B.-P. Hasdeu”, a avut loc lansarea cărţii nominalizate. Au fost prezenţi o bună parte din cei care au pus umărul la fondarea ei: Florin Rotaru, Lidia Kulikovski, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Iulian Filip, autorii volumului Raia Rogac şi Ion Constantin, dr. Marian Nencescu, redactor-şef al revistei de notorietate „Biblioteca Bucureştilor”, numeroşi oameni de cultură. S-au evocat momente frumoase, s-au depănat amintiri, dar principalul gând care s-a accentuat a fost: oricine va fi director, oricine vor fi colaboratorii, să ţină întotdeauna sus făclia românismului, acesta a fost visul lui Octavian Ghibu.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog