LA ACADEMIA ROMÂNĂ
ADEVĂRUL DESPRE NOI
DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI
PRECURSORII DESPRE UNIRE
COŞERIANA
ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI
INTERFERENŢE
CUVINTE DEZVELITE
GRAMATICĂ
AD LITTERAM
INEDIT
RECITIREA CLASICILOR
ECOURI, REFLECȚII
CĂRŢI ŞI ATITUDINI
POESIS
CRITICĂ, ESEU
SINTEZE
PRO DIDACTICA
ÎNSEMNE IDENTITARE
PORTRET
DIALOGUL ARTELOR
AUTORI ÎN NR. CURENT
Arhiva
20182017 - Nr. 5-6, anul XXVII, 2017
- Nr. 4, anul XXVII, 2017
- Nr. 3, anul XXVII, 2017
- Nr. 2, anul XXVII, 2017
- Nr. 1, anul XXVII, 2017
201620152014 - Nr. 6, anul XXIV, 2014
- Nr. 5, anul XXIV, 2014
- Nr. 4, anul XXIV, 2014
- Nr. 3, anul XXIV, 2014
- Nr. 2, anul XXIV, 2014
- Nr. 1, anul XXIV, 2014
20132012 - Nr. 11-12, anul XXII, 2012
- Nr. 9-10, anul XXII, 2012
- Nr. 7-8, anul XXII, 2012
- Nr. 5-6, anul XXII, 2012
- Nr. 3-4, anul XXII, 2012
- Nr. 1-2, anul XXII, 2012
2011 - Nr. 11-12, anul XXI, 2011
- Nr. 9-10, anul XXI, 2011
- Nr. 7-8, anul XXI, 2011
- Nr. 3-6, anul XXI, 2011
- Nr. 1-2, anul XXI, 2011
2010 - Nr. 11-12, anul XX, 2010
- Nr. 9-10, anul XX, 2010
- Nr. 7-8, anul XX, 2010
- Nr. 5-6, anul XX, 2010
- Nr. 3-4, anul XX, 2010
- Nr. 1-2, anul XX, 2010
2009 - Nr. 11-12, anul XIX, 2009
- Nr. 9-10, anul XIX, 2009
- Nr. 7-8, anul XIX, 2009
- Nr. 5-6, anul XIX, 2009
- Nr. 1-4, anul XIX, 2009
2008 - Nr. 11-12, anul XVIII, 2008
- Nr. 9-10, anul XVIII, 2008
- Nr. 7-8, anul XVIII, 2008
- Nr. 5-6, anul XVIII, 2008
- Nr. 3-4, anul XVIII, 2008
- Nr. 1-2, anul XVIII, 2008
20072006 - Nr. 11-12, anul XVI, 2006
- Nr. 10, anul XVI, 2006
- Nr. 7-9, anul XVI, 2006
- Nr. 4-6, anul XVI, 2006
- Nr. 1-3, anul XVI, 2006
2005 - Nr. 12, anul XV, 2005
- Nr. 11, anul XV, 2005
- Nr. 10, anul XV, 2005
- Nr. 5-9, anul XV, 2005
- Nr. 4, anul XV, 2005
- Nr. 1-3, anul XV, 2005
2004 - Nr. 12, anul XIV, 2004
- Nr. 11, anul XIV, 2004
- Nr. 9-10, anul XIV, 2004
- Nr. 7-8, anul XIV, 2004
- Nr. 4-6, anul XIV, 2004
- Nr. 1-3, anul XIV, 2004
2003 - Nr. 11-12, anul XIII, 2003
- Nr. 6-10, anul XIII, 2003
- Nr. 4-5, anul XIII, 2003
- Nr. 2-3, anul XIII, 2003
- Nr. 1, anul XIII, 2003
2002 - Nr. 11-12, anul XII, 2002
- Nr. 10, anul XII, 2002
- Nr. 7-9, anul XII, 2002
- Nr. 4-6, anul XII, 2002
- Nr. 1-3, anul XII, 2002
2001
1991-2001
|
|
RECENZII
|
Aurel Scobioală: Scriitorii când erau copii
Ana BANTOŞ
|
Alte articole de
Ana BANTOŞ
|
Revista Limba Română
Nr. 1-3, anul XV, 2005
 Pentru tipar
|
În peisajul literar chişinăuian volumul recent apărut Scriitorii când erau copii (editurile Prut Internaţional şi Ştiinţa, Chişinău, 2004) se înscrie ca o „tentativă” de a întredeschide o portiţă înspre universul miraculos al copilăriei scriitorilor. Copliăria are, la noi, o putere de atracţie sporită graţie faptului că aici s-a constituit, în perioada totalitaristă, o mentalitate bazată pe valoarea tradiţiilor recuperate, nu fără eforturi, dintre acestea făcând parte şi copilăria revendicată din perspectiva dreptului de raportare la un trecut recent nefalsificat. Alcătuită, în mare parte, din episoadele relatate de „copiii anilor treizeci”, cartea e o mărturie împotriva tendinţei irepresibile de idealizare a universului infantil, dar şi o dorinţă de a oferi şansa cunoaşterii realităţilor autentice de acum câteva decenii. Căci dincolo de întâmplările hazlii, şotiile şi năzdrăvăniile copiilor de atunci, dincolo de faptul că, după cum mărturiseşte însuşi autorul Aurel Scobioală, ideea cărţii i-a fost sugerată de micii cititori care, la întâlnirile cu scriitorii, îi provocau pe aceştia din urmă să se confeseze în stil crengian, este incontestabilă valoarea documentară a volumului ce ar putea servi la elaborarea unor eventuale studii de istorie a mentalităţilor. Chiar dacă imaginea neîntrecutului povestitor humuleştean planează deasupra multor întâmplări, cartea se constituie şi ca o probă de emulaţie sau de detaşare nu numai de la modul de a fi crengian, ci şi de la cel druţian sau chiar sadovenian. Prin urmare, nu lipseşte nici tentaţia mitizării universului copilăriei. Aidoma cireşului din Amintirile lui Ion Creangă, imaginea fetişizată a pomilor, „bunicii cei dulci” (Gheorghe Vodă), „lucrează” în memoria afectivă a scriitorilor, determinând o identificare a copilăriei într-o deplină armonie cu natura.
Îndepărtată în timp, durerea suportată în copilărie (în momentele evocate de Andrei Strâmbeanu, Gheorghe Vrabie ş.a.) este convertită în „materie primă pentru artă”, pentru arta rememorării. Trăsătură comună a mărturisirilor celor o sută de protagonişti (scriitori, pictori, actori, editori, profesori universitari, istorici etc.) o constituie retragerea într-o lume intimă, alcătuită din frânturi de visuri, de mituri, de istorioare prin intermediul cărora fiecare îşi regăseşte propria identitate. În fond, este vorba despre o caracteristică a copilului din Estul Europei, care se retrage în intimitate pentru a se regăsi. În comparaţie cu acesta, copilul occidental trăieşte mai mult în imediat, riscând uneori să se piardă în diversele tentaţii care îl pândesc.
Cu siguranţă, autorul are şansa de a pregăti şi o a doua ediţie, în care ar încăpea şi alţi potenţiali protagonişti.
…O întrebare pe care o provoacă această binevenită apariţie editorială este: „Oare cum arată copilăria aruncată în imediata sutelor şi miilor de copii din Republica Moldova ai căror părinţi au umplut lumea în căutarea mijloacelor de trai?”. E o întrebare la care merită să reflecteze şi profesorii, şi scriitorii, şi editorii.
|
|
|
|
|
;)
;)