Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

RECENZII

Limba română în Basarabia (1812-1918)

Rita RĂILEANU

Alte articole de
Rita RĂILEANU
Revista Limba Română
Nr. 12, anul XIV, 2004

Pentru tipar

Remarcăm chiar de la începutul referinţelor noastre că volumul Limba română în Basarabia (1812-1918) de Lidia Colesnic-Codreanca (Editura Museum, Chişinău, 2003) este o realizare importantă în domeniul sociolingvisticii. Autoarea încearcă, pe bază de materiale documentare, o descriere fidelă şi lucidă a situaţiei lingvistice din Basarabia anilor 1812-1918, ordonând în măsura posibilităţilor faptele de limbă ale acelei perioade... (p. 10). Buna pregătire filologică, completată de un spirit tenace, i-a permis autoarei selectarea unor date relevante. Toate acestea conferă lucrării caracterul unei analize pertinente, în care se contopesc, sintetic, rigoarea ştiinţifică, argumentaţia logică, solidă şi convingătoare, vastitatea informaţiei înlesnind accesul spre o înţelegere reală a perioadei de apogeu a politicii imperiale de asimilare lingvistică şi culturală a românilor basarabeni (p. 18). În acelaşi timp lucrarea este un demers ştiinţific, util sub aspectul prezentării materialelor de arhivă, încât i se poate atribui calitatea de multum in parvo.
În capitolul I, intitulat Cadrul sociocultural al funcţionării Limbii române în Basarabia în anii 1812-1918 (p. 15-20), autoarea porneşte de la o interpretare realistă a fenomenului bilingvism neutru sau funcţional (p. 16), proiectează câteva concepte deosebit de relevante şi actuale ale situaţiei diglosice (p. 19).
Astfel, o dominantă a perioadei date este chestiunea utilizării glotonimului limbă română / moldovenească în materialele de arhivă din Basarabia (1812-1919) (p. 20-25).
Capitolul doi pune în evidenţă şi o altă particularitate a acestei perioade – Limba română în şcoala basarabeană (p. 25-38), inserând şi pledoaria pentru cunoaşterea rolului şcolii din partea stângă a Prutului în păstrarea şi propagarea limbii române ca izvor al desăvârşirii noastre în spiritul idealurilor neamului românesc.
În acest capitol e de remarcat paragraful Funcţionarea limbii române în şcoala elementară, în care se demonstrează că de la bun început autorităţile ruse urmăreau ca prin metodele învăţământului elementar să favorizeze însuşirea limbii ruse de către populaţia autohtonă a Basarabiei şi nicidecum a limbii naţionale... (p. 29).
Regretabil este, precizează Lidia Colesnic-Codreanca, că repercusiunile limbii secunde (i se mai spune şi limbă privilegiată) asupra limbii materne se atestă mai ales atunci când presiunea socială a limbii secunde este puternică şi vorbitorii sunt permanent etalaţi cu imigranţii sau cu grupurile minoritare sau dominante (p. 68).
Bună cunoscătoare a acelei perioade istorice, autoarea sesizează cu precizie problemele epocii respective, vorbind, în capitolul III, despre Starea degradată a Limbii române în Basarabia anilor 1812-1918 (p. 67-80). Cele 3 paragrafe ale ultimului capitol – Generalităţi privind consecinţele contactului lingvistic român-rus din anii 1812- 1918 (p. 67-71); Limba gramaticilor româneşti editate la Chişinău şi Sankt Petersburg în anii 1812-1918 (p. 21-80); Aspecte ale interferenţei lingvistice în dicţionarele ruso-române din Basarabia (1812-1918) (p. 80-95) –relevă adevăruri deosebit de instructive pentru învăţământulde toate gradele. Se cuvine să amintim, în acest sens, câteva titluri de manuale pe care le menţionează şi autoarea lucrării: Gramatică Russască şi Rumânească de Ştefan Margela (1827, Sankt Petersburg); Íŕ÷ĺđ-ňŕíiĺ ďđŕâčëú âŕëŕőî-ěîëäŕâńęîé ăđŕěěŕňčęč de Iacob Ghinculov (1840, Sankt Petersburg); Cursulu primitivu de limba rumânâ (1865, Chişinău) ş.a.
Această apariţie editorială reprezintă un construct exegetic, întemeiat pe baza documentelor de arhivă, dar şi un sprijin substanţial acordat celor ce doresc să cunoască mai bine istoria limbii noastre.
În perspectiva reconsiderării metodelor clasice de cercetare a materialelor istorice, descoperim, în spaţiul lucrării Limba română în Basarabia (1812-1918), noi soluţii practice de investigare.
Menţionăm şi densitatea studiului, inventivitatea şi capacitatea doctorului în filologie Lidia Colesnic-Codreanca de a explora materialul factologic (vezi – Anexe, p. 125-151) prin cele mai eficiente tehnici.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog