Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ZILE ŞI NOPŢI DE LITERATURĂ: POEZIE

Prin geamul întunecat

Aleksandar PETROV

Alte articole de
Aleksandar PETROV
Revista Limba Română
Nr. 11, anul XIV, 2004

Pentru tipar

Noapte.
O mare umbră
neagră
pluteşte pe râu,
de la un mal
la altul.
Ea poartă cu sine oameni.
Ei,
cei ce privesc
prin geamul întunecat
din străfundul râului,
văd că unii au vâsle în mâini,
alţii, puşti.
 
 
Cartea
 
Cartea
cu coperte roşii.
Fără urmă de sânge.
Arde pe dinlăuntru.
Fără urme
de cenuşă.
 
 
Flăcăul
 
Flăcăul trece prin Piaţa Roşie.
El merge în mâini.
Îşi aruncă privirea spre cer.
Aur.
În cer e un templu.
Gol.
Doar lumânările ard.
Flăcăul ar vrea să-şi facă cruce.
Sau să se şteargă pe fruntea
leoarcă de sudoare.
Flăcăul cade.
În Piaţa Roşie,
capul flăcăului,
de aur.
 
 
Miros de piersică
 
Piersica
tivită pe marginea
de sus
cu o dungă de aur.
Mirosul femeii trecând
în chiar clipa aceasta
din somn în vis.
 
 
Sicriul
 
Lavă topită se varsă
năvalnic în râu.
Cuprinzând cu flăcările
livezile cu pomi,
pâlcul de sălcii,
stânca
pe care stau.
Şi atunci, cineva
 
trânteşte brusc capacul.
 
 
Cenuşă
 
Mă iau pe mine,
băiatul cu plete de aur, în braţe.
Se uită, fără a clipi,
la părul meu cărunt.
Mă-ntreabă – ce-i asta?
Cenuşă – spun.
 
Traducere de
Ioan FLORA


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog