Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

PERMANENŢA CLASICILOR

Evoluţii

Alexandru Osvald TEODOREANU (Păstorel)

Alte articole de
Alexandru Osvald TEODOREANU (Păstorel)
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIV, 2004

Pentru tipar

Dacă faci pe dracu-n patru,
Poate te normalizezi:
Logic e să scrii în teatru
Şi-n vagon să deraiezi.
 
 
Gen nou
 
Eschil, Sofocle sînt copii
Ce-avură faime limitrofe
Ca autori de tragedii.
Dar Iorga scrie catastrofe.
 
 
Werther
 
Cînd Werther, falnic ca copacul,
S-a fost decis să nu mai fie,
A hotărît să-şi piardă capul
Spre-a scăpa de-autopsie.
 
 
Unui antialcoolic militant
 
Oare nu-ţi mai aminteşti,
Vorba din bătrîni lăsată?
Din beţie te trezeşti,
Din prostie, niciodată!
 
 
Unioniştii moldoveni, către fraţii transmilcoveni
 
Să respectăm subsolul,
Desfiinţînd hotarul:
Păstraţi-vă petrolul,
Lăsaţi-ne Cotnarul!
 
 
Amant 1940
 
Cînd meditînd sub pale becuri
Compui pe demodate teme,
Realitatea e-n poeme,
Dar poezia e în cecuri.
 
 
Fetele de la „Maxim”
 
Cînd fetele de la „Maxim”
Păşesc cu şolduri triumfale,
Noi regretăm şi ne uimim
Că n-au şi preţuri maximale.
 
 
Fecioara
 
Plîngea fecioara stînd pe spate,
Cu trupul frînt şi gîndul gol:
„O fi fetia un simbol,
Dar Guţă e realitate”.
 
 
Damigeana
 
Cînd pe vremi împărăteşti
Te umpleam cu Odobeşti,
Nu ştiam că la necaz
Am să te prefer cu gaz...
 
 
Nu-i tutun
 
Deci mă las şi de ţigară!
N-ar fi greu din cale-afară,
Dacă nu m-ar îneca
„Fumurile” altora.
 
 
Epurabil
 
Cu atenţia lui trează
Bănuind că n-o să scape,
A voit de Bobotează
Să se scalde-n alte ape.
 
 
Ruga pompierului
 
Doamne, cum făceai odată
De ardea o stradă toată,
Fă şi azi în soba mea
Un incendiu... de-o surcea!
 
 
Preţurile
 
Oul costă cît găina,
Şi găina, cît un bou.
Numai omul şi albina
N-au pe lume preţ mai nou.
 
 
Speranţa
 
E frig, e lipsă, e război,
Şi pacea stă cam la distanţă.
Dar cel puţin avem şi noi
De-aci-nainte o speranţă.
 
 
Elveţia
 
Cunosc o ţară care are
Pe munţi argint imaculat,
Iar jos, în hrubele bancare,
Atîta aur necurat.
 
 
Epigramistului
 
Ca să nu rămîi perplex,
Vau pe dată să-ţi explic:
Dacă nu-i un act reflex,
Epigrama nu-i nimic.
 
 
Curiozităţi
 
Sfrijită ca o Sfîntă Vineri,
Mi-a spus o babă: „La români,
Băbeasca place mult la tineri,
Pe cînd Feteasca, la bătrîni”.
 
 
Pietate
 
Cu sodă, cu borviz şi alte
de-aceste
Să n-amesteci vinul sub nici
un cuvînt,
Căci vinul doar sîngele
Domnului este
Şi-i sfînt.
 
 
Sentinţă
 
Să nu amesteci vinuri fără rost
Şi, cred că e şi de prisos
să-ţi spun,
Că vinul bun nu drege pe
cel prost,
Pe cînd cel prost îl strică
pe cel bun.
 
 
Paradox
 
Tu, care te pricepi la sucul viţei,
Te-ncrunţi cînd intri-n crîşma
lui Gugui:
Te-mbată ochii dulci ai crîşmăriţei,
Dar te trezeşte, acru, vinul lui.
 
 
Revers
 
Te bucură cînd omul laş şi nul
Înfruntă pe cel vrednic şi viteaz,
Căci prostul, dacă nu e şi fudul,
Nu are, vorba aia, nici un haz.
 
 
Ironie
 
Pe fauna cuvîntătoare
Apasă greu osîndă grea:
Prostia e molipsitoare,
Pe cînd înţelepciunea, ba!
 
 
Destin
 
În lume, după vechea pravilă
Înscăunată pe ursită,
Prostia este insondabilă,
Şi răutatea, infinită.
 
 
Fatalitate
 
Egalitatea e o vorbă goală:
Nu faci din javră bou, nici
boul cîne.
Îi fierbi într-una şi aceeaşi oală,
Dar javra javră, boul bou rămîne.
 
 
Falnic şi înalt
 
Falnic şi înalt ca pomul,
Cînd îl văd golind paharul,
Văd că bea şi el ca omul,
Da’ se-mbată ca măgarul.
 
 
Lui Victor Eftimiu
 
I
Reputaţiunea lui de om
Eu văd că-ncet-încet se pierde,
Căci cine e la hipodrom,
Cînd paşte Victor iarbă verde?
 
II
Lupul urlă, vaca rage,
Victoraş la curse trage.
 
III
Decît scrib, mai bine cal,
Căci derbiul, mi se pare,
E un premiu mult mai mare
Decît Premiul Naţional.
 
 
Bătrînului curtezan
 
Dacă doreşti să fii cocoş,
Te rog cu firea nu te pierde.
Cînd circuli cu o doamnă-n roş,
E musai ca să fii mai verde.
 
 
Lui Jean Th. Florescu
 
Ţara a trimis la mauri
Un ministru nou,
Ca să fie printre tauri
Şi un bou.
 
 
Gastronomului,
pe cînd mînca un creier de viţel.
 
Directorul e-n impas
Şi se simte la strîmtoare:
Nici valorile n-au glas,
Şi nici glasul lui valoare.
 
 
Confraţilor de la Casa de creaţie din Sinaia
 
Voi, creatori ai artei pure,
Să fiţi atenţi cînd în pădure
Alene paşii vi-i purtaţi,
Să nu călcaţi în ce creaţi.
 
 
Pia desideria
 
Mi-a spus un spectator de samă
Că publicul întreg regretă,
Aflînd că-n tren ai scris o dramă,
Că n-ai pornit pe bicicletă.
 
 
Domnişoarei Marie-Jeanne M.
 
Bînd apă, îţi urez, duducă,
În chipul cel mai inocent,
Ca anul ăsta să-ţi aducă
Noroc… şi-un sublocotenent.
 
 
Lămurire
 
Un lucru mă deosebeşte
De adversarul meu candriu:
Cînd mă atacă, el bîrfeşte.
Mie mi-ajunge să-l descriu.
 
 
Gelozie
 
Victor I. băuse bine
Şi se răstea la damigeană:
„Degeaba mă sfidezi, cucoană,
Că tot mai mult încape-n mine!”
 
 
Biciclistei de la Şosea
 
La Şosea, pe bicicletă,
Am văzut-o întrepridă.
Nu ştiu dacă-i şi vedetă,
Da-i rapidă!
 
 
Lui Horia Sima
 
Horia e un nume mare,
Dar îmi scade toată stima
Cînd (sinistră profanare)
E şi Sima.
 
 
Ştefan v.v. şi Eminescu
 
Străjeri Moldovei la hotare,
S-au înfrăţit, peste mormînt,
Topuzul lui Ştefan cel Sfînt
Cu pana lui Mihai cel Mare.
 
 
Lui Mircea Eliade
 
Că de ţigănci se alipeşte
Nu este lucru de mirat,
Căci maxima aşa grăieşte:
Asinus asinum fricat.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog