Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANIVERSĂRI. VASILE PAVEL – 70

Onomasiologia – un domeniu al preocupărilor ştiinţifice ale profesorului Vasile Pavel

Aliona ZGARDAN

Alte articole de
Aliona ZGARDAN
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIV, 2004

Pentru tipar

O investigaţie ştiinţifică poate fi generată de interes ştiinţific, de curiozitate, poate fi derivată din spirit de competiţie, din snobism sau se poate realiza din alte motive. În cazul dialectologului Vasile Pavel, investigaţia ştiinţifică, ce ia dimensiunea unei pasiuni care durează o viaţă, s-a născut dintr-o enormă dragoste – dragostea de limba română. La sonoritatea clară a izvorului graiului şi-a plecat auzul şi sufletul profesorului atunci când şi-a zis că se va face dialectolog, că va studia şi va imortaliza, în atlase, dicţionare, articole şi monografii, limba vie a unui popor viu, o limbă nobilă, melodioasă, dulce şi atât de dragă lui. A studiat-o, această limbă vie, i-a dat suflet din sufletul lui şi viaţă din viaţa lui timp de mai mult de patru decenii, din anul 1959 şi până în prezent, în calitate de profesor şcolar, cercetător ştiinţific, profesor universitar. A plecat cu ea de acasă, din Bucovina, şi nu a renunţat la ea niciodată; nicicând nu a făcut vreo intermitenţă în a o vorbi şi în a o studia.
Este prodigios în ştiinţă, este un bun mentor, fiind conducător ştiinţific la 10 teze de doctor în ştiinţe. A adus un suflu nou în tot ceea ce a făcut; totdeauna a ştiut să transforme cercetarea ştiinţifică în produs finit de calitate. Explicit şi profund, a limpezit lucrurile şi le-a spus, simplu şi inteligent, pe nume, făcând ordine acolo unde era necesară intervenţia specialistului. Personalitate notorie, cultă, modestă, cumpătată şi cu o prestanţă deosebită de savant şi de profesor, domnul Vasile Pavel este omul care persistă în bine în activitatea sa, oriunde şi în orice domeniu ar activa. Toate se împletesc, toate fuzionează pentru a ne da un tot întreg – activitatea şi opera domnului Vasile Pavel. Lucrările profesorului sunt interesante, valoroase, complexe şi prezintă o indiscutabilă contribuţie ştiinţifică în domeniul onomasiologiei, dialectologiei, geografiei lingvistice prin faptul că întrunesc toate rigorile ştiinţifice înaintate faţă de astfel de lucrări şi că, toate, conţin o viziune nouă, de ansamblu, asupra problemelor studiate. Or, aspecte şi modalităţi originale de interpretare a materialului lingvistic studiat sunt prezente în toate lucrările profesorului.
Or, multe sunt aspectele care întregesc spectrul de probleme pentru care a dovedit interes şi pasiune. Interesul central, pe care se axează investigaţiile Domniei sale, gravitează în jurul problemei denominării, iar de aici şi pasiunea lui pentru denominare, un fenomen interesant, în graiuri. A specificat că denominarea este un fenomen complicat şi complex, a cărui elucidare ar pune în cauză un şir de alte probleme: principiile, procedeele şi mijloacele cu ajutorul cărora se realizează denominarea, stabilirea formei interne a cuvintelor, tipologia motivării unităţilor denominative în cadrul câmpurilor denominative, clasificarea corectă a procedeelor denominării (1; 2). Profesorul manifestă un deosebit interes pentru derivarea semantică, pentru derivatul semantic şi pentru celelalte procedee de denominare (derivarea morfematică, compunerea, îmbinarea de cuvinte, conversia, împrumutul lexical, calchierea, contaminarea ş.a.).
Problemele de onomasiologie studiate de el interferează cu cele de geografie lingvistică, de semasiologie, de derivare morfologică, dar fac parte din obiectivele de cercetare ale onomasiologiei (3, p. 18-19; 1, p. 133-134; 5, p. 527-535). Tipurile de denumiri / nomeme considerate de către domnul Vasile Pavel ca funcţionale în sistemul denominativ al limbii române sunt trecute, de fapt, prin prisma unei viziuni de funcţionare teritorială a elementelor limbii (lexicale propriu-zise şi denominative), vorbirea dialectală fiind cea mai apropiată de sistemul funcţional concret al limbii. Oportunitatea studiilor de onomasiologie spaţială a determinat direcţia de cercetare în majoritatea studiilor savantului. O atenţie deosebită se acordă, în lucrările lui V. Pavel, motivării şi reflectării, ca prime etape ale denominării, considerându-se că acestea determină însăşi esenţa denominării – alegerea şi promovarea unui cuvânt, unei sintagme etc., în calitate de element denominativ al limbii. În lucrările sale, domnul Vasile Pavel nu atestă pur şi simplu existenţa reflectării şi a motivării, ci sondează în profunzime, analizând tipurile de motivare existente în limbă, printre care cele mai frecvente sunt motivarea semantică şi cea morfematică / morfologică, stabileşte afinităţi şi diferenţe între cuvintele motivate ce desemnează aceleaşi realeme în limbi diferite, estimând că, deşi cuvintele care denumesc acelaşi realem în limbi diferite sunt, de foarte multe ori, motivate, motivarea poate fi diferită, deoarece diferite pot fi semnele motivaţionale care determină existenţa motivării şi a formei interne a acestor cuvinte. Mai mult decât atât, în majoritatea lucrărilor (Лексическая номинация, Terminologia agricolă moldovenească (Studiu de geografie lingvistică) ş.a.) se analizează denumirile motivate în dependenţă de semnul motivaţional care stă la baza constituirii acestor denumiri.
Opera cercetătorului Vasile Pavel se întregeşte din implicarea sa în domenii de investigaţie care necesită o abordare de sistem, ancorată în sincronie, dar proiectată în vederea surprinderii faptelor de limbă în evoluţie, deci în diacronie. Aceasta determină şi caracterul actual şi funcţional al lucrărilor profesorului. Studiile, articolele, monografia domnului Vasile Pavel au ca punct de pornire observarea, înregistrarea şi analiza faptelor de limbă română în graiuri, deci în limba vie, vorbită. Înregistrarea acestora se face pe hărţi lexicale, care sunt înmănuncheate în atlase lingvistice şi sunt analizate în studii, monografii, deci nu doar faptele de limbă studiate sunt abordate în sistem, însăşi opera dialectologului formează un sistem ştiinţific bine gândit şi impecabil structurat.
Toate faptele de limbă despre care consemnăm aici sunt cartografiate într-o formă originală. Or, geografia lingvistică a pus într-o nouă lumină faptele de limbă cunoscute şi, concomitent, a descoperit fapte de limbă noi. Inovaţiile reflectate – cartografiate – pe hărţile lingvistice constituie o sursă deosebit de preţioasă pentru cercetările onomasiologice. Considerăm că monografia Лексическая номинация (Chişinău, 1983) este un studiu de referinţă al sistemului denominativ al limbii române, realizat din perspectiva onomasiologiei spaţiale.
Studiul elementelor denominative în graiurile moldoveneşti continuă prin prezentarea unei performanţe profesionale în domeniul geografiei lingvistice, materializată în Atlasul lingvistic român pe regiuni. Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria (Chişinău, vol. I, 1993; vol. II, 1998; în colaborare, vol. III, 2002 şi vol. IV, 2003), abreviat ALRR. Bas., fapt probat de calitatea inovatoare a tehnicii de cartografiere a materialului lingvistic. Este o inovaţie în geografia lingvistică faptul că hărţile inserate în ALRR. Bas. au o orientare onomasiologică şi aceasta nu doar în sensul unor hărţi lexicale propriu-zise, ci şi în acela al caracterului lor interpretativ. Semnele grafice, în acest atlas, sunt utilizate în funcţie de următoarele tipuri de onomateme: cuvinte primare, cuvinte derivate, sintagme. Această inovaţie este observată şi consemnată de mai mulţi recenzenţi (dr. Ion A. Florea, Iaşi; dr. conf. Veronica Păcuraru, Chişinău).
În ultimele trei decenii, domnul Vasile Pavel colaborează la trei atlase supranaţionale: Atlasul Dialectologic Carpatic Comun, Atlasul Limbilor Europei, Atlasul Lingvistic Romanic. A devenit cunoscut, graţie calităţilor de care dispune, nu numai în Basarabia, dar şi în ţară, în Ucraina, Franţa, Italia, Spania etc. Harta Mille-pattes (miriapod), elaborată de V. Pavel în colaborare cu acad. S. Berejan, care face parte din Atlasul Lingvistic Romanic, este o hartă de motivaţie, asemenea hărţi se consideră o inovaţie în geolingvistică (6, p. 319-337). Lucrările pe care le publică reprezintă, precum am zis, rodul unei munci meticuloase, de durată şi de calitate, distingându-se prin rigurozitatea lor ştiinţifică.
Cu mulţi ani în urmă, pe când îmi făceam studiile prin doctorat, domnul Vasile Pavel mi-a inoculat o idee simplă şi luminoasă, dar, pe cât de simplă, pe atât de valoroasă. De altfel, această idee este principiul de bază, cred eu, al omului Vasile Pavel. Profesorul m-a învăţat să fiu atentă la ce şi cum vorbesc, la ce şi cum gândesc. Mi-a spus că, atunci când vreau să zic ceva despre cineva, mai întâi să meditez. Dacă spusa mea urmează să fie bună, să o materializez în cuvinte frumoase, iar dacă intenţionez să spun lucruri ce ar putea să afecteze persoana căreia urmează să i le spun, atunci să mă abţin, să renunţ să rostesc cuvinte. Ideea a prins şi mi-a ajutat, cum, de altfel, m-a ajutat şi domnul Vasile Pavel să merg prin viaţă.  
La un jubileu frumos, cu realizări valoroase, îl felicităm pe domnul profesor Vasile Pavel şi îi dorim să fie sănătos, să se bucure şi să ne bucure cu noi lucrări.
La mulţi ani, domnule Vasile Pavel!
 
Referinţe bibliografice
1. Vasile Pavel, Cercetări de onomasiologie în perspectiva geografiei lingvistice // Fonetică şi dialectologie, 1993, vol. XII, p. 133-141.
2. Vasile Pavel, La izvorul graiului, Chişinău, 1984.
3. В. К. Павел, Лексическая номинация, Chişinău, 1983.
4. Vasile Pavel, Terminologia agricolă moldovenească (Studiu de geografie lingvistică), Chişinău, 1973.
5. Vasile Pavel, Onomasiologie et géolinguistique // Homage à Jacques Allières, vol. 2, Romania sans frontières, Toulouse, 2001, p. 527-535.
6. Vasile Pavel, Silviu Berejan, Les désignations romanes du mille-pattes // Atlas Linguistique Roman (ALiR), volume II a: Atlas, 24 cartes; Commentaires, Roma, 2001, p. 319-337, Sous la rédaction de Joan Veny-Michel Contini, p. 319-377.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog