Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LECŢIILE ISTORIEI

RECURS LA PATRIMONIU

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

EVENIMENT

HISTORIA MAGISTRA VITAE

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

SOCIOLINGVISTICĂ

ÎNTRUNIRI ŞTIINŢIFICE

CRITICĂ, ESEU

PROZATORI CONTEMPORANI

POESIS

PERMANENŢA CLASICILOR

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

LITERATURĂ UNIVERSALĂ

PRO DIDACTICA

ANIVERSĂRI. GHEORGHE CHIVU – 70

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

DINTRE SUTE DE REVISTE

CONFLUENŢE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

IN MEMORIAM ION DUMENIUK

DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANIVERSĂRI. EFIM TARLAPAN – 60

Între Iuda şi Baraba

Efim TARLAPAN

Alte articole de
Efim TARLAPAN
Revista Limba Română
Nr. 4-6, anul XIV, 2004

Pentru tipar

(satire)
 
Argument
 
Deseori, trădat de Vest
Şi de Est prădat, acest
Neam al meu, voinic, frumos,
Gârbov azi, de chin, ca scoaba,
E ca un Isus Hristos
Între Iuda şi Baraba...
 
 
Licuricii
 
Pe la Prut, bezna-i deplină
(Sunt indicii!) –
Au rămas fără lumină
Licuricii.
 
Cine sunt autorii stării?
Ei, sireacii –
Şi-au ales în capul ţării...
Vârcolacii!
 
 
Unui antiunionist
 
Din nou, sub semnul întrebării,
Români, ca tine, pun Unirea
Moldovei cu pământul Ţării,
Ce s-ar solda, zici, cu pieirea...
 
Căci Ţara e în sărăcie
Ca şi Moldova limitrofă;
Unite, ar putea să fie
O sărăcie-catastrofă.
 
Nu mă-nspăimântă sărăcia,
Cu munca poţi s-o lecuieşti;
Mi-e teamă, frate, de prostia
Din ambe state româneşti.
 
O catastrofă-ar fi, să ştii,
Dacă-am uni... două prostii!
 
Legitate
 
Fiind satiric, lesne-i să constaţi,
După efectul celor publicate:
În ţara cu analfabeţi bogaţi
Există o prea dură legitate –
 
Satira, fie ea oricât de mare,
Luptând cu răul ce scufundă barca,
E tot atâta de „folositoare”
Ca-ntr-un bordel... „Sonete”
de Petrarca!
 
 
Morală fără fabulă
 
Caz uluitor! Un critic
Mi se plânge, autocritic:
„Am «ros» cărţi de poezii
Poate sute, poate mii
Din întregul Univers,
Dar nu pot compune-un vers...”
 
Critic, tu, cu multă şcoală,
„Ronţăie” şi o morală:
Deşi pânză bagă-n rânză,
Molia nu face... pânză!
 
 
 
Cafea la halbă...
 

(parodii)

 
Tudor Arghezi:
 
Psalm
 
Ştiui, părinte, că te văz din schit,
Dar visul meu era să mi Te pipăi
Şi-acelui vis de secole, aripă-i
Crescu dintr-un străfund păgân
de mit.
 
Flămând de înălţimi, lăsai ţărâna;
Cu aripa sculată, -mi luai zborul
Şi-aterizai pe schit, cu-ncetişorul,
De unde vrui să Te ajung
cu mâna...
 
Dar nu putui s-ajung cum
se cuvine –
Mi-i braţul scurt, tăria Ta-i departe,
Mai sus de nori, de stele
vii sau moarte,
Şi-atunci am aruncat cu barda-n Tine...
Sunt vinovat! Gheena să mă ardă!
Mă iartă, Doamne, -n slove potrivite
Ce au iscat bătrânii pentru vite,
De nu mă ierţi – mai am la brâu
o bardă!...
 
 
Miron Radu Paraschivescu:
 
Cântecul ţiganului modern
 
Într-un crâng ascuns de lume,
Fără drum şi fără nume,
Se înalţă un castel
Cu-n ţigan modern în el.
 
Nu e Rică din Obor
Ăla-i mort demultişor.
E Terente, zis şi „Ford”,
Fantele Gării de Nord,
Ce-a depus din buzunare
Banii în conturi bancare;
Buzunarele străine,
Dar dobânda la el vine...
Vascrisul lui de ţigan,
Nu-i ca dânsul bogătan –
La deşte inele are
Şi la mâini, şi la picioare;
Poci să zici că-i fericit,
Dar Terente e mâhnit
Din motive inerente
Pentru că aşa-i Terente:
A avut gagică albă
Care a plecat cu-o salbă
De boiari, cam o duzină,
Mama ei de curviştină!
.......................................
Curge lacrima-n torente –
Plânge-n hohote Terente
Şi se jură că se taie
Dacă-o mai iubi bălaie...
Când deodată, în castel
Intră-o şatră cătinel.
Nu e şatră ţigănească,
Ci e şatră românească,
Românaşi sărmani, pribegi,
Chiriaşi ciordiţi de legi...
Printre ei şi-o neagră fată,
„Ford”-al nostru-o vede-ndată,
Şi harapu-i taciturn
I-o aduce sus, în turn.
Ce s-o fost şi cum, doar una
Poa’ să povestească – Luna:
După ce a călărit
Trupul fetei, de-antracit,
Ea, din uşă, huligancă,
I-a strigat: „Nu sunt ţigancă!”
Şi-a plecat. Terente, bietul,
A aflat (i-a spus parchetul!)
Că muierea, respectiva,
Făcea pe conspirativa,
Bată-o-ar de sterpătură,
Curvă din procuratură!
Bată-o-ar cine mai poate,
Curvă din securitate!...
 
 
Gheorghe Tomozei:
 
Târg...
 
– Vând o Basarabie
Cu limbă de vrabie!
 
O Bucovină de Nord
Cu atac de cord!
 
O Herţă bolnavă (ca Nagasaki)
Cu tot cu Asachi,
Vechi scriitor...
 
Vând Insula Şerpilor!
 
Ardealul cu tot cu-ardeleni!
 
Carpaţii cu toţi copacii!
 
Face-un Cotroceni ori nu face?
 
– Face, mânca-ţi-aş taraba!
 
Şi-au bătut laba...
 
 
Constanţa Buzea:
 
Sonet
 
Gropiţa din obraz e primul rid
ce-l adânceşte toamna cu acid
din norii reci ai timpului rapid
oglinda-i ca o carte şi-o închid
 
aş vrea să intru-n umbra ta ca-n vid
din creştet până-n talpă să-ţi divid
iubirea din destinul meu avid
de primăvară dar tu dormi decid
spre alt final să plece pasul meu
de-oglindă distanţându-mă mereu
nu-n timp în spaţiul cel mare
 
cu măşti diverse spre a se purtare
să-mbrac pe faţă masca mea şi eu
că ridul de pe mască nu te doare.
 
 
Stihuri marţiale
 

(satire epigramatice, epigrame satirice)

 
Doină nouă
 
Vremile nu mă răsfaţă:
Astăzi, ca şi-odinioară,
Într-o ţară fără viaţă,
Duc o viaţă fără ţară!
 
 
Unor pretenţioşi exegeţi
ai lui Caragiale
 
Beţia voastră de cuvinte,
Despre Nea Iancu, m-a schimbat
Din cetăţeanul treaz la minte
În... cititorul turmentat!
 
 
Postmoderniştii
 
Postmodernii noştri scriu
Versul scurt, antiromantic,
Dar salamul de Sibiu
Îl preferă-n metrul antic!...
 
 
Crucifix
 
Stă Hristos pe cruce-anume,
Parcă vrând să ne prevină:
„Nu porniţi, ca mine,-n lume
cu apostoli de duzină!...”
 
 
Basarabia
 
Mică,-aşa cum a lăsat-o
Pactul marilor intruşi,
Va intra şi ea în NATO,
Când intra-va NATO-n ruşi!
 
 
Schiţă de autoportret
 
Gânditor, cu tâmplele ca neaua,
Frate cu-adevărul, deci sărac,
Strâng şi eu, din răsputeri, cureaua –
Să nu-mi treacă mintea prin stomac...
 
 
Schimbarea
 
Pentru ea, dându-ne votul,
Traiul s-a schimbat un pic:
Unii au în viaţă totul
De la cei ce n-au nimic!...
 
 
Cheia coaliţiei
 
Ţărăniştii, vorba ceea,
Tot mai bagă-n yală cheia,
Dar în van li-i osteneala –
Le-au schimbat maghiarii yala...
 
 
Înălţarea lui Iuda
 
Cică s-ar fi spânzurat
Iuda. Nu-i adevărat!
Domnul, încordându-şi braţul,
L-a luat la el cu... laţul.
 
 
Unui tânăr chirurg
 
Tânăr, vesel, frumuşel –
Mor... bolnavii după el!
 
 
Curcile
 
Curcile,-n conflict cu câinii,
Seamănă cu noi, românii –
Au un imn, ca noi, şi ele:
„Somnoroase păsărele...”
 
 
Unei fumătoare
 
O admir fără măsură
Nu cum ţine pipa-n gură;
Mă încântă peste poate
Cum o bagă şi o scoate...
 
Romano-dacii
 
Intră-n Vestul milenar
Doar romanii. Dacii, puşii
Ici pe veci, stau la hotar
Să nu intre-n ţară ruşii!
 
 
Frunza
 
Chiar de brusture să fie,
Rostul biblic nu şi-l pierde:
Pentru Eva-i lenjerie,
Pentru-Adam e... foaie verde.
 
 
Piscicolă
 
De când litrul de ulei
E de zeci de mii de lei,
Peştii, la români, se zbat
Şi-n tigaie... pe uscat.
 
 
Cu ocazia
unui festival
de literatură la Brăila
 
La Brăila, orice-o fi,
Vin ca scriitor, cu planu’
Să pun punctul meu pe „i”
Şi să plec... IBRĂILEANU.
 
 
Doamnei Vlas,
ex-preşedinta prăbuşitului fond naţional de investiţii
 
Curajoasă, în condiţii
Critice, pân’ la delir,
N-a dat birul cu fugiţii –
A fugit cu tot cu bir...
 
Demografică
 
Nu e bai că se sărută
Azi, în public, slut cu slută;
Baiu-i că după sărut,
Se mai naşte încă-un slut.
 
 
Cântecul olteanului cu mamă plecată peste hotare
 
M-a făcut mama oltean
Şi mai are-un făt ce nu mi-i
Frate drept daco-roman –
E făcut cu restul lumii...
 
 
Lege
 
La Paris, un hoţ român
E ca acu-n car cu fân,
Dar francezii îl găsesc
Fi’ndcă acu-i... ţigănesc!
 
 
La intrarea în NATO
şi în UE ni se revizuieşte istoria
 
Neputând în Vest să ies cu
Mareşalul Antonescu,
Îl întreb pe turc: „Stimate,
Dar cu... Ţepeş Vlad se poate?”


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog