Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

O ANTOLOGIE A EPIGRAMEI ROMÂNEŞTI

Plăcerea de a glumi – II

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 1-3, anul XIV, 2004

Pentru tipar

Petru BĂNEŞTI
Câmpina, n. 1944, subinginer
 
„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii”
 
„Să nu te mănânce sfinţii,
Mituie-i!” i-au zis părinţii.
Şi-a tot mituit, săracul,
Până când a dat de... dracul!
 
 
Amatorism
 
– Lele, fi’ndcă te iubesc,
Pot oleacă să-ndrăznesc?
– Da, bădiţă, mai insistă,
Că nu-s profesionistă!
 
 
Sloganuri electorale
 
„Noi, ajunşi la guvernare,
O să facem treabă mare!”
Şi-o făcură, de mă mir
Cum de naiba mai respir!
 
 
 
Vasile TACU
Ploieşti, 1908-1990, profesor
 
Femeia
 
O iartă Domnul de greşeşte,
C-aşa, de când o ştiu, i-e datul:
Femeia, sincer când iubeşte,
Sfinţeşte până şi păcatul!
 
 
Autoepigramă
 
Public sub pseudonim,
Criticii stau ca de piatră,
Sunt atât de anonim
Că nici câinii nu mă latră!
 
 
Epitaf unui soţ incinerat
 
Stă cenuşa-ntr-un borcan,
Soaţa-i ca vădanele,
N-a lăsat să treacă-un an
Şi-a-ncurcat borcanele.
 
 
Din sfaturile lui Don Juan
 
Vrei să cucereşti femeia?
Lasă-i clipa fericită
De virtute, clipa-aceea
Cât ezită!
 
 
Invitaţie
 
Vino, doamnă, fără teamă,
Sunt chirurgul ideal,
Operez c-o epigramă
Şi pansez c-un madrigal.
 
 
 
Vasile Til BLIDARU
Buzău, n. 1949, tehnician
 
Imperiul
 
Un uriaş mereu la pândă,
Ce se gândeşte, când e-nfrânt,
Să-şi lingă rana sângerândă
Cu-o nouă limbă de... pământ!
 
 
Patului meu
 
Te-am părăsit în nopţi pustii,
Te-am căutat în nopţi de-amor.
Prieten intim, doar tu ştii
C-am fost şi prinţ şi cerşetor!
 
 
Unei stripteuze
 
Eu, înaintea tuturor,
Din cei ce te privesc cu jind,
Ţi-aş oferi un mărţişor...
Dar unde, naiba, să ţi-l prind?!
 
 
Teatru în familie
 
Formăm un cuplu ideal,
Căci, în familie, soţia
Îmi lasă rolul principal,
Iar ea semnează doar regia!
 
 
Încurcătură
 
Inspectorul cel nou arată
A fi un tip destul de dur
Că n-are mamă, n-are tată
Şi-atunci de cine să-l înjur?
 
 
 
Constantin SACHELARIDE
Bucureşti, n. 1926-2000, jurist
 
Intimitate
 
Privindu-şi lungile picioare
Ce triumfaseră la mare,
Ea le zâmbi cu un oftat:
– În fine, v-aţi alăturat...
 
 
Proustiană
 
Adeseori pe-ascuns, dar şi pe faţă,
Am risipit atâta timp în viaţă,
Dar cel mai cu folos l-am petrecut
În căutarea... timpului pierdut...!
 
 
Senectute
 
La o vârstă, de gândeşti puţin,
Mici sunt bucuriile şi rare:
O ţigară, un pahar de vin
Şi, din când în când,
o-nmormântare.
 
 
De ziua ta
 
O! Ţi-aş aşterne la picioare
Covor de vise, alb ca norul,
De nu te-aş şti iubito-n stare
Să pui pe el aspiratorul.
 
 
Epitaf unui mic slujbaş
 
O viaţă-a tras, ca un hamal,
Ca din măgar s-ajungă cal:
Şi visul i s-a-ndeplinit,
Că cine-a vrut l-a călărit.
 
 
 
Marian POPESCU
Cluj-Napoca, n. 1930, economist
 
Strada
 
Voi muri, precum se ştie,
Dar, ca fericit al sorţii,
Mulţumescu-ţi, primărie,
Că am groapă-n faţa porţii...
 
 
Măria sa, femeia
 
Uite-aşa cât sunt de mic
I-am ajuns pân’ la buric;
De-aş fi fost înalt, frumos,
Ajungeam eu... şi mai jos!
 
 
Soţiei mele
 
Tu doreşti ca Moş Crăciun
Să-ţi aducă ce-i mai bun,
Însă ce-i mai bun, îţi spun,
N-am nici eu, nici Moş Crăciun.
 
 
Gastronomică
 
Soacră-mea, când vine-acasă,
De departe i-aud vorba,
Iar când ne-aşezăm la masă,
Dânsa... ne acreşte ciorba.
 
 
 
Mihai MOLEŞAG
Tulcea, n. 1951, tehnician
 
Consoartei
 
Atâta timp s-a dus de-a dura
De când cerui mândruţei gura
Şi nici acum, la anii mei,
Nu pot să scap de gura ei.
 
 
Unui chirurg renumit
Mare-n fapte şi-n intenţii,
Detestând trufiile,
Operează pacienţii
...Care vin cu miile.
 
 
Rubedenii
 
Mamă, tată, soră, frate,
La nevoi te-ajută, dar
Lucrul cel mai greu din toate
E să ai un văr... primar...
 
 
Evlavie
 
Preacucernicul părinte,
Cu credinţă-n sfere-nalte,
E-n altar cu cele sfinte,
Iar în rest... cu celelalte.
 
 
Unei tinere perechi (un român şi o basarabeancă)
 
În parcul plin de flori şi fluturi,
Pe-alee fericiţi se plimbă,
Descoperind în lungi săruturi
Şi legătura lor de limbă.
 
 
 
Mircea IONESCU-QUINTUS
Ploieşti, n. 1917, jurist
 
Femeilor
 
De când îi ştiu iubirii mersul
V-am scris poeme de amor,
V-am dat şi lira mea şi versul,
Ba chiar şi dreptul de-autor!
 
 
Ale tinereţii valuri
 
Stau pe plajă-ntinşi la soare
Un flăcău şi-o fată mare;
Cum lăsatu-s-a-nserarea
Mare mai era doar marea...!
 
 
Epitaf unui dentist
 
Răposat-a întru Domnul
Şi-ngropat de brazda humii,
Liniştit îşi face somnul
C-a scăpat de gura lumii.
 
 
Căile poeziei
 
Unii urcă greu Parnasul
Spre lumina lui Apollo;
Alţii călărind Pegasul
Cad din nori exact acolo.
 
 
Între vis şi realitate
 
Nu regret c-am fost un an
În guvernul Stolojan,
Dar visam să fiu ministru
De la Tisa pân-la Nistru.
 
 
 
Mircea MATCABOJI
Cluj-Napoca, n. 1921, pictor scenograf
 
Concluzie
 
Am înnoptat la un pahar
Şi grija mă apasă;
Dau telefon, dar e-n zadar...
Probabil nu-s acasă.
 
 
Inversare
 
Strânsesem bani ca fiecare,
La o nevoie să-i găsesc,
Dar banii de înmormântare
I-am cheltuit ca să trăiesc.
 
 
Discriminare
 
Adesea şi eu sunt ispitit,
Ca voi, să muşc un fruct oprit,
Dar responsabila nu vrea.
I-l dă lui Ics pe sub tejghea.
 
 
Absurditate
 
M-au criticat că nu stau drept,
Că pumnii-s strânşi,
că nu-s pe piept...
Nu prea ştiam cum să mă port:
Sunt pentru prima dată mort.
 
 
 
Mihai DANILESCU
Ploieşti, n. 1933, tehnician
 
Epitaf unui pescar
 
Sub castan se odihneşte
Un pescar, ajuns fărâme;
Nici aici nu prinde peşte,
Dar măcar adună râme.
 
 
Fostului meu şef
 
Şi azi când mă-ntâlnesc cu el
M-aplec cu stimă idolatră,
Că i-am rămas total fidel
Şi poate voi găsi o piatră.
 
 
Armonie familială
 
La noi e-o viaţă minunată
Şi toată casa numai flori,
La noi nu-i ceartă niciodată,
Dar ne-mpăcăm de zeci de ori!
 
 
Mărul
 
Mâncat de Eva şi Adam
Şi azi e fructul favorit,
Dar preţul la un kilogram
Mi-a amintit că-i fruct oprit.
 
 
Colega nou angajată
 
Colega cea cu păr pe moaţe,
De cum venise prima oară,
Sări la şeful nostru-n braţe,
Că mai lucrase secretară.
 
 
 
Nicolae PETRESCU
Piteşti, n. 1936, profesor
 
Reticenţă
 
De-am stârpi pe proşti cumva,
Cum se pare că e logic,
Oare nu s-ar perturba
Echilibrul ecologic?
 
 
Lepra a fost eradicată
 
În luptă, cu şi fără spor,
Ne avântăm cu sârg mereu:
Cu lepra nu ne-a fost uşor,
Cu leprele, e mult mai greu.
 
 
Evoluţie
 
De la mamă la fetiţă
Se purta cândva pe Terra
Frunza fragedă de viţă;
Dar de când cu filoxera...
 
 
Poşta redacţiei
 
Nu vă legaţi de toate aste
Şi nu mai faceţi pe ingraţii!
Mai publicăm şi lucruri proaste
Când le semnează consacraţii...
 
 
Unei tinere actriţe
 
A fost în graţia arenei
Şi a avut în teatru spor,
De când s-a dăruit şi scenei
Şi unui mare regizor!
 
 
S.O.S.
 
Prieteni, dacă mă iubiţi,
Împotriviţi-vă ursitei:
Sunt om, să nu mă linguşiţi,
Că poate nu rezist ispitei!
 
 
 
Vasile LARCO
Iaşi, n. 1947, inginer
 
Întoarcerea fiilor risipitori
 
Părinţii au primit pământ,
Cu drag lucrează şi cu-avânt,
Iar fiii se întorc acasă
Să fie cât mai mulţi la masă.
 
 
Avatarurile istoriei
 
Doar cei bătrâni mai pot să spună
Ce-au tras sărmanii moldoveni:
Că s-au culcat cu „noapte bună”
Şi s-au trezit cu „dobrâi deni”!
 
 
Cugetări
 
Când bolilor le cazi în plasă
Şi-n viaţă se adună anii,
Amicii-n pace toţi te lasă,
Dar te înghesuie duşmanii!
 
 
Soţii la cumpărături
 
Harul vieţii nu-i refuză.
El modern şi ea vetustă.
Ea, ocheşte câte-o bluză,
El, ocheşte câte-o „fustă”.
 
 
Autoepitaf
 
Deşi n-am griji, nu am nevoi,
Tristeţile m-apasă
Şi-aş da şi „viaţa de apoi”
Doar pentru-o zi de-acasă.
 
 
 
Mircea C. DINESCU
Ploieşti, n. 1934, medic
 
Nostalgie
 
În seri târzii, la braţ, pe-alei,
Noi ne plimbam sub plopi şi tei.
Şi am fi mers la nesfârşit...
De nu ne-am fi căsătorit.
 
 
Perseverenţă
 
I-am spus iubitei că oricine
Şi-oricând n-o va iubi ca mine,
Dar, vrând să se convingă parcă,
Ea de atunci mereu încearcă...
 
 
Iarna şi fetiţele trotuarului
 
Cum se tot plimbă pe trotuar
Aşa-mbrăcate de sumar,
Se-ntreabă până chiar şi pruncii:
– Nu le-a-ngheţat obiectul muncii?
 
 
Demitizarea focului
 
N-a fost furat şi dat din milă,
Cum în Olimp se susţinea,
A fost la mijloc o idilă:
El Prometeu, ea promitea...
 
 
 
Ion GEANĂ
Bucureşti, 1916-1996, economist
 
Autoepitaf
 
La moarte, tot avutul meu
Să-l puneţi, rogu-vă,-n sicriu,
Că-n drumul pân’ la Dumnezeu
Câţi sfinţi voi întâlni, nu ştiu!
 
 
Unui avar
 
Simţind că inima-i tresaltă,
De mila care-l copleşea,
Pomană începu să dea...
Din mâna dreaptă în cealaltă!
 
 
Promovare
 
Că-ndrăznii să dau o raţă
M-a respins, jignit, în faţă,
Amânându-mă la anul...
Ce să fac? Îngraş curcanul...
 
 
Navetistul
 
Mulţi navetişti, cum îi împarţi:
Femei, bărbaţi, bătrâni şi tineri –
Vin luni cu primul tren de marţi,
Fug sâmbătă c-un tren de vineri!
 
 
 
Elis RÂPEANU
Bucureşti, n. 1939, filolog (lector universitar)
 
Femeia în actualitate
 
Femeia are drept de vot
În Parlament şi peste tot
Şi mulţi din deputaţi ar vrea
Să fie-n Cameră cu ea.
 
 
Măsură preventivă
 
Demagogia, azi, perfida,
Se ia în Parlament ca S.I.D.A.,
Deci să se pună preventiv,
La microfon, prezervativ.
 
 
Plângerea unor părinţi
 
Azi discuţii nu încap –
Fetele ne lasă baltă:
Unele îşi fac de cap,
Altele de partea-ailaltă.
 
 
Căsătoria între doi bărbaţi
 
Nu există azi motiv
Să producă vreo mirare,
Doar că domnul cel pasiv
Se declară fată mare!
 
 
 
Geo OLTEANU
Ploieşti, n. 1927, inginer
 
Soacra despre ginere
 
Se crede zmeu dar n-are bani,
Frumos nu e, maşină n-are
Şi-a mai pierdut şi patru ani
Cu... studii universitare.
 
 
La nunta unui pensionar
 
Nunta lui s-a-nregistrat
Printre nunţile celebre,
C-a avut şi-un invitat
De la „Pompele funebre”!
 
 
Precepte
 
Morala chiar de-i e săracă
Realitatea-i e deplină:
Minciuna uneori ne-mpacă
Iar adevărul ne dezbină.
 
Rubrică îngrijită
de Gheorghe BÂLICI


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog