Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

O ANTOLOGIE A EPIGRAMEI ROMÂNEŞTI

Plăcerea de a glumi...

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XIII, 2003

Pentru tipar

Epigrama îşi câştigă (îşi recâştigă?) locul ei bine meritat în literatura română. Deşi în perioada postmodernistă e considerată o specie minoră a literaturii, epigrama continuă să strălucească în momentele de mare anvergură ale spiritualităţii universale.
Temelia epigramei o constituie inteligenţa, nuanţată de cultivarea surprizei, mai bine zis a poantei, fără de care epigrama nu este o creaţie complexă, nu devine realizare artistică.
De la Marţial încoace, plăcerea de a glumi în epigramă s-a remarcat cu prisosinţă la foarte mulţi autori. În literatura română de dincoace de Prut, dar mai ales de dincolo, există mulţi epigramişti buni şi foarte buni, a căror valoare incontestabilă o va diseca, sperăm, şi critica literară de specialitate.
Aşa cum zicea Valerian Lică în antologia sa „Trei decenii de epigramă”, „un adevărat epigramist trebuie să aibă următoarele calităţi: spirit de observaţie, discernământ, putere de asociaţie, de analiză, de sinteză, spontaneitate, nivel cultural ridicat, ingeniozitate, intuiţia stărilor precare, fineţe, simţul neprevăzutului, îndemânare prozodică şi vocaţie de epigramist”.
Zicem şi noi că ar fi păcat ca oamenii de spirit, ce sunt în stare să ne mai descreţească niţel frunţile, să nu fie cunoscuţi de mai multă lume cititoare cultă.
Fapt pentru care inaugurăm această rubrică.
 
Gheorghe BÂLICI
 
 
George CARAMFIL
Bucureşti, 1913-1996, contabil
 
Sarea
 
Spartă cu ciocan sau tesle,
De când este lumea lume
O presară mulţi pe glume,
Dar şi mulţi o ling din iesle!
 
 
Metronom
 
Eu spun numai atâtica
Celor care vor s-asculte:
Rău e când nu ştii nimica,
Dar şi rău când ştii prea multe.
 
 
Lui Alfred Nobel
 
Lui A. Nobel, celui care
Dinamitei i-a prins şpilul,
Mulţi i-aprind o lumânare,
Însă şi mai mulţi fitilul.
 
 
 
Efim BIVOL
Chişinău, n. 1951, ziarist
 
Unui îndrăgostit
 
Când a văzut-o întâia dată,
El mintea după ea-şi pierdea;
Apoi pierzându-şi-o pe toată,
S-a şi căsătorit cu ea.
 
 
Concesii
 
Strigă unu-n piaţa mare:
– Vrea poporul de mâncare!
Parlamentul se adună
Şi-i urează: „Poftă bună!”
 
 
Spovedanie în postul mare
 
– Tinere, făcuşi păcate
Cu femei nemăritate?
– Da, părinte, şi-au zis toate:
„Să-ţi dea Domnul sănătate!”
 
 
 
Efim TARLAPAN
Chişinău, n. 1944, ziarist
 
Astronomică
 
Carul Mic şi Carul Mare
Le-ai pus, Doamne, la loc sfânt,
Sus, pe cer. Dar, din eroare,
Ai pus boii pe Pământ!...
 
 
Unuia care vrea să afle
„cum am reuşit să ies cu epigrame în România”
 
Cum am reuşit să ies cu
Epigrame? Păi, nu-s mutul –
Le-am strigat ca Antonescu:
– Treceţi Prutul!
 
 
Doina românului din Republica Moldova
 
Vremile nu mă răsfaţă
Astăzi, ca şi-odinioară,
Într-o ţară fără viaţă,
Duc o viaţă fără... ŢARĂ.
 
 
Modernişti
 
Moderniştii noştri scriu
Versul scurt, neoromantic,
Dar salamul de Sibiu
Îl preferă-n metru antic!
 
 
Basarabia
 
Mică, aşa cum a lăsat-o
Pactul marilor intruşi,
Va intra şi ea în NATO,
Când intra-va NATO-n ruşi!...
 
 
Din Basarabia
 
La izvoarele cu ape
Dulci ca limba românească
Cerbii vin să se adape,
Porcii – să se bălăcească.
 
 
 
Eugen ALBU
Cluj-Napoca, n. 1940, cadru medical
 
După 40 de ani de căsnicie
 
Ţi-aduci aminte când veneai
Sub teiul înflorit şi des
Şi câte flori eu ţi-am cules,
C-avem şi-acuma pentru ceai.
 
 
Consolare
 
Recent, iar mi-a fugit muierea
Cu un student, ce-i drept – străin,
Noroc avut-am de-un vecin
C-am împărţit cu el durerea.
 
 
Recomandare
 
Mi-a spus un doctor vorbă mare:
Să duc o viaţă mai decentă,
Că băutura-i moarte lentă;
Eu i-am răspuns că am răbdare.
 
 
Lehamite
 
M-am săturat să tot muncesc
Dar să-mi justific existenţa
Şi-aş vrea şi eu să huzuresc,
Da-i tot mai mare concurenţa.
 
 
Spirala istoriei
 
De două mii de ani trecuţi
Am fost mereu sacrificaţi,
Fiind de-atâtea ori vânduţi,
Dar niciodată cumpăraţi!
 
 
Epitaf şefului meu
 
În acest superb cavou
Doarme-n pace şeful meu,
Iar în fostul lui birou,
Fi’ndcă-am promovat, dorm eu.
 
 
 
Ion DIVIZA
Chişinău, n. 1955, ziarist
 
Lamentarea unui moş
 
Cât ai arde un chibrit
Dorul meu a asfinţit
Şi rămân la toate rece;
Ce e sex, ca sexul trece.
 
 
A-mioritică
 
Moldovenii când se strâng,
Mioritici şi cuminţi,
La un colţ de masă plâng,
La alt colţ scrâşnesc din dinţi.
 
 
Păcatul lui Adam
 
Iar când efortu-ndelungat
Vigoarea i-o secătui,
Îi spuse Eva: – Ce păcat
Că nu mai poţi păcătui!
 
 
Copiii fustelor moderne
 
Copii sărmani, lihniţii foamei,
Nu prea se ţin de fusta mamei
Şi chiar de unii îndrăznesc –
Ori n-o ajung, ori n-o găsesc.
 
 
 
Alexandru CLENCIU
Bucureşti, 1913-2000, artist plastic
 
Uneia
 
Doamna ICS, smerită faţă,
De când e n-a dus-o greu,
Că s-a descurcat în viaţă
...Încurcându-se mereu!
 
 
Culesul viilor
 
Se tot petrece anual
Aceeaşi milenară dramă:
Culesul viilor pe deal
Şi-al „morţilor”, mai jos, la cramă!
 
 
Unei educatoare de creşă
 
Dânsa a-nvăţat cu trudă
Arta celor ce educă:
Dacă pruncii i se udă,
Ea îi bate de-i usucă!
 
 
Epigramistul
 
Să nu mă socotiţi călău
Când mă ridic solemn şi spun:
Epigramistul este bun
Doar în măsura-n care-i... rău!
 
 
Cămaşa fericitului
 
Doar o cămaşă am drept ţoală,
De-aceea-s fericit şi strig:
Cum m-am născut în pielea goală,
Cămaşa asta-i de câştig.
 
 
 
Nicolae GHIŢESCU
Bucureşti, 1919-2002, medic veterinar
 
La doctor
 
Bătându-i inima prea tare,
S-a dus la clinică îndată,
Iar doctorul i-a spus: „Răbdare!
O facem noi să nu mai bată!”
 
 
Memoria
 
Deşi e-o minte sclipitoare,
Nu-şi poate aminti nimic:
Nici de bunici – era prea mic –
Nici de amici... că e prea mare!
 
 
Unui fost prieten
 
Că m-ai uitat, nu-i de mirare
Şi nici nu cat să-ţi fac procesul;
Prietenia-i trecătoare,
Etern e numai... interesul!
 
 
Pălăriei mele
 
Când voi porni în veşnicie,
Aş vrea, iubită pălărie,
Solemnă să rămâi în cui,
Să spună toţi: „A fost a lui!”
 
 
 
Stelian IONESCU
Braşov, n. 1922, tehnician
 
Colindele şi obsesia soţiei
 
Auzind la geam eternul
„O, ce veste minunată...”,
Zise entuziasmată:
„Naeee! A căzut guvernul!”
 
 
Nostalgie
 
Pe-atunci, acelei fete dragi
Doar ochii îi vedeam – ca mura
Şi buzele – ca două fragi...
(Târziu i-am cunoscut şi... gura!)
 
 
Ratare în viaţă
 
Din ale vieţii mari probleme,
Pe asta cel mai bine-o ştiu:
Mereu eu m-am sculat devreme,
Dar veşnic „m-am trezit” târziu!
 
 
Sinceritate
 
Găsesc c-a fericirii cheie
Şi-al sufletului meu balsam
Să mor e pentru o idee,
Dar deocamdată nu o am!
 
 
 
George PETRONE
Iaşi, n. 1936, tehnician
 
Doctrinarilor comunismului
 
Diriguind societatea
Cu Marx şi Lenin în desagă,
Mereu aţi împărţit dreptatea
(În loc s-o fi lăsat întreagă).
 
 
În viitorul apropiat
 
Când vom păşi-n Comunitate
Cu surle, fast şi protocol,
Vom ţine mâinile la spate
Să nu se vadă fundul gol!
 
 
La mitingul sindicatelor
 
Voi, cei ce vă tot rupeţi sternul,
Scandând sloganuri desperate,
Ia terminaţi cu „Jos Guvernul!”
Mai jos de-atâta nu se poate.
 
 
Conflict între generaţii
 
Cei tineri, sinceri cum îi ştim,
Ne reproşează-n mod concret
Nu faptul că îmbătrânim,
Ci că o facem prea încet.
 
 
 
Mircea TRIFU
Bucureşti, 1922-1994, informatician
 
Confesiune de 1 aprilie
 
Iubita mea se dovedeşte
De-o consecvenţă colosală:
O zi pe an mă păcăleşte
Şi-n restul zilelor mă-nşeală.
 
 
Unei Mării
 
Fetiţa asta durdulie
Atât privirea mi-o încântă,
Că-mi spun pe drept: deşi Mărie
Ar fi păcat... să fie sfântă!
 
 
Pe cărările Olimpului
 
Uităm mereu, din fericire,
Trăindu-ne din viaţă partea,
Că-n drumul către nemurire
Mai este un obstacol: moartea!
 
 
Preţul
 
În loc de-a-i ferici atât
Pe-acei ce-n viaţă-şi fac statuie,
Întreabă-i câţi s-au coborât,
Dorind pe soclul ei să suie.
 
 
Circumspecţie
 
Sub umane auspicii
Înfloresc concepte stranii:
Nu-ţi verifica amicii,
Că ţi se-nmulţesc duşmanii.
 
 
 
Giuseppe NAVARRA
Bucureşti, 1937-1988, publicist
 
Unei fete cu „bikini”
 
Am zărit la mare-o fată
Absolut neconformistă:
La nudişti părea-mbrăcată,
La-mbrăcaţi părea nudistă!
 
 
Autoepitaf optimist
 
Deşi de mult trecui hotarul,
Mă bate-un gând sub piatra grea:
Atunci când veţi goli paharul,
Să beţi şi-n sănătatea mea!
 
 
Unui indolent
 
Sperând de lene c-o să-l scap
Şi că-l voi pune pe picioare,
Am început să-l bat la cap.
Dar ştiţi ce rezonanţă are?!
 
 
 
Sin ARION
Bucureşti, 1924-1981, redactor RTV
 
Unui director
 
La dânsul intră cine vrea
Şi-i foarte atent la tot ce spui.
Tu îi prezinţi părerea ta
Şi pleci doar cu părerea lui.
 
 
Angajament
 
Nu mai beau în viaţa mea!
Jos Feteasca! Jos Cotnarul!
Pentru ce-am promis, aş vrea
Să ridic acum paharul.
 
 
 
Ghiocel CONSTANTINESCU
Ploieşti, 1908-1979, jurist
 
Prostia către răutate
 
Când viitoare cosmice etape
Vor cuceri planeta în stihie,
Te iau cu mine-n noua galaxie,
Că globul ăsta nu ne mai încape.
 
 
Conferinţă de geriatrie
 
S-a dovedit deci cu stricteţe
Şi leacul crâncenei probleme:
Putem scăpa de bătrâneţe
Murind oleacă mai devreme.
Iarna
 
M-am întrebat de multe ori:
Cum e posibil să se-ntâmple
Că fulgii ei, aşa uşori,
Să-mi cadă-atât de greu pe tâmple?
 
 
Utopie
 
Să fiu un fulger! Tare mi-ar plăcea
Să pot veni din nalturi, ca taifunul...
Nu ca să luminez pe careva,
Dar ca să mai trăsnesc pe câte unul!
 
 
 
Cornelius ENESCU
Bucureşti, n. 1924, inginer
 
Trista soartă a Adevărului
 
De Adevăr Puterii nu îi pasă!...
Stăruitor, de secole în şir,
„Minciuna stă cu regele la masă”.
Cu preşedinţii şi mai abitir!
 
 
Frumoasa văduvă
 
Pradă a statornicei mâhniri,
Caută un sprijin în amici:
Ieri adepta unei mari iubiri,
Gustă azi mai multe şi mai mici!
 
 
Avarul şi tânăra lui soţie
 
Agonisind, ei fac avere:
El, tot strângând de ani şi ani,
Transformă banii în plăcere;
Iar ea... plăcerile în bani!
 
 
Cusurgiul
 
În juru-ţi merite nu suferi
Şi vezi doar lipsuri, de tot soiul.
În lacul doldora de nuferi,
Mistreţul caută noroiul!
 
 
Agendă cosmică
 
Ieri, spre Lună, premiera!
Astăzi toţi nutrim speranţa
Să învingem şi distanţa
Dintre noi, aici, pe Terra.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog