Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

BIBLIOTECA ŞI TRANZIŢIA

Biblioteca: între carte și lumea virtuală

Vera OSOIANU

Alte articole de
Vera OSOIANU
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XXIII, 2013

Pentru tipar

Elementul distinctiv al bibliotecii – cartea – este unul dintre cele mai vechi şi mai puternice simboluri, fiind nevoie de secole de-a rândul pentru instituirea ca atare a acestuia. Dr. Steve Matthews, autorul blogului XXI Centure Library Blog, în articolul Physics of Your Library Brand, menţionează că Legea lui Newton aplicată cărţii ar suna cam aşa: „Cu cât un simbol este mai puternic, cu cât conţine mai mult bagaj informaţional, cu atât mai multe forţe vor fi necesare pentru a-i schimba poziţionarea”.
Cu toate acestea, mulţi bibliotecari se întreabă astăzi cum poate biblioteca să se reinventeze din acest punct de vedere pentru a supravieţui în era tehnologiilor şi a informaţiei. Unii consideră că biblioteca trebuie să promoveze schimbările din interiorul profesiei pentru a schimba percepţia utilizatorilor şi a publicului în general. Alţii sunt convinşi că atâta timp cât vechile cutume nu vor fi înlocuite cu tendințele noi ale spațiului de lectură din secolul nostru, bibliotecarii vor mai fi frământați de dilema supraviețuirii bibliotecii.
Cum anume se poate ralia biblioteca noilor ritmuri ale societăţii? Poziţia lui Steve Coffman, vicepreședinte al companiei Library Systems & Services (LSSI), responsabil de proiectarea unor noi produse şi servicii de bibliotecă, iniţiator al serviciilor de referinţe virtuale, încearcă să ofere o soluție problemei. În articolul The Decline and Fall of the Library Empire (http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml), publicat în aprilie 2012 şi citat foarte activ de comunitatea bibliotecară internațională, cunoscutul bibliolog american accentuează faptul că în ultimii 30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri și, uneori, şi vise privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un rol mai important în revoluția digitală continuă din mediul informațional. Steve Coffman face o analiză a proiectelor mari care se credea că pot fi salvarea bibliotecilor: Catalogul colaborativ al resurselor online, Biblioteca 2.0, Referințele virtuale (Reference servicis 24/7, QuestionPoint), dotarea bibliotecilor cu computere pentru accesul public, cărțile electronice, biblioteca electronică. Dar lumea se schimbă, serviciile promovate de biblioteci în mediul digital sunt înlocuite de tehnologii evoluate sau de instituții poziționate mai bine pentru a promova astfel de servicii, cum ar fi compania Amazon cu biblioteca de împrumut pentru posesorii de Kindle (http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut-pentru-posesorii-de-kindle).
Astfel, Steve Coffman consideră că după 50 de ani de activitate pe piața digitală, bibliotecile au ajuns exact acolo de unde au pornit. Ceea ce continuă să ofere ele sunt spațiile şi cărțile fizice, acestea reprezentând încă o atracție. A descoperi cum să exploatăm aceste valori în mediul nou este o sarcină deloc ușoară. Autorul se întreabă dacă nu ar fi înțelept „să lăsăm în pace biblioteca electronică și să ne concentrăm asupra cărților și a spațiilor. S-ar putea ca acestea să definească biblioteca viitorului”.
Tot mai mulți utilizatori din generația net vorbesc despre faptul că pe măsură ce utilizează programele electronice de lectură se conving de avantajele cărții în format tradițional. La Conferința Internet Librarian 2012 cu genericul „Transformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospect”, care a avut loc între 22-24 octombrie 2012 în Monterey, California, Steve Coffman s-a arătat și mai convins de faptul că „unicul produs pe care s-a ținut, se ține și se va ține în viitor biblioteca este cartea tipărită”. Coffman sugerează bibliotecarilor să înceteze să risipească resursele și așa limitate pe diverse inițiative și să se orienteze mai mult spre cartea tipărită. El consideră că imperiul bibliotecii încă poate fi transformat, dacă:
• vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea cărții și a informației tipărite;
• ne vom axa pe formatul tipărit, cât acesta mai contează;
• vom folosi în avantajul nostru mediul hibrid pentru a susține și promova valorile existente;
• vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile și a reduce costurile de funcționare;
• vom fi pregătiţi să concurăm cu alți prestatori de servicii similare în domenii unde producția tipărită dispare.
Chiar dacă multă vreme se credea că informaţia, tehnologiile vor înlocui elementul simbolic al bibliotecii – cartea tipărită –, acum doar foarte puţini insistă pe această idee. Tehnologiile își au rostul lor, dar nu pot fi un substituent definitiv al cărții și al lecturii. Și una, și alta pot fi practicate cu succes atât în spațiul virtual, cât și în spațiul fizic al bibliotecii. Indiferent de evoluţia tehnologiilor, bibliotecarul trebuie să rămână în centrul activităţii bibliotecii. Lucrul acesta îl înţeleg şi corporaţiile care prosperă din contul tehnologiilor. Deşi Fundaţia Familiei Paul G. Allen, cofondator Microsoft, investeşte în programe de dotare a bibliotecilor cu tehnologii moderne, cea mai mare investiţie în acest domeniu pe care o va face în anul 2013 se va axa pe un program de consultanţă a utilizatorilor bibliotecilor din Multnomah, Oregon, care prevede asistarea acestora de către bibliotecari în procesul de alegere a cărţilor pentru lectură şi crearea unor relaţii utilizator – bibliotecar de lungă durată. Un program similar este în desfăşurare la Biblioteca Publică Seattle în care cititorii răspund unor întrebări, sugestii adresate de bibliotecari despre ce ar dori să citească în continuare. Noul program din Oregon se doreşte a fi un model pentru alţi bibliotecari din ţară. Într-o lume a roboţilor asistenţa unei fiinţe umane sensibile este mai valoroasă decât oricând. Studiile demonstrează că oamenii preţuiesc mai mult biblioteca atunci când au o relaţie bună cu un bibliotecar.
Un studiu efectuat recent în Marea Britanie scotea în evidență faptul că la întrebarea „Care este scopul frecventării bibliotecii?” majoritatea respondenţilor au răspuns „Pentru a împrumuta cărţi”. Răspunsul trezeşte cel puţin nedumerire, întrucât Marea Britanie, ţară puternic industrializată, nu putea să nu investească masiv în informatizarea bibliotecilor. Se pare însă că nici investiţiile remarcabile nu pot detrona cartea, în accepţia ei clasică.
Identificarea elementului distinctiv al bibliotecii a constituit obiectivul a două mari studii efectuate de Online Computer Library Center (OCLC), Percepţia bibliotecii şi a resurselor informaţionale (2005) şi Percepţia bibliotecilor: Context şi Comunitate (2010). Organizatorii au încercat să găsească răspuns la întrebările: „Ce gândesc consumatorii de informaţii despre biblioteca de azi?”, „Cum identifică consumatorii de informaţii biblioteca în universul în continuă creştere a alternativelor?”, „Care este imaginea bibliotecii?”, „Care este identitatea bibliotecii în mintea consumatorilor de informaţii?”. Punctul de plecare a fost o altă întrebare-cheie: „Care este primul lucru care vă apare în minte atunci când vă gândiți la o bibliotecă?”. În primul studiu au fost primite 3.785 de comentarii de la 3.163 de respondenţi. 70% dintre aceștia, reprezentând toate ariile geografice şi toate categoriile de vârstă, asociază biblioteca în primul rând şi mai întâi de toate cu cărţile. Cuvintele „carte” şi „cărţi” au fost menţionate de 2.152 de ori, cuvântul „informaţie” – de 291 de ori. Destul de rar apar cuvintele: „acces”, „spaţiu fizic”, „bibliotecar”, „biblioteca spaţiu pentru informare”. Cartea, cuvânt şi concept, întruneşte deci cele mai multe asociaţii cu biblioteca.
Atunci când încearcă să descrie biblioteca sau serviciile oferite de această instituţie, bibliotecarii se referă cel mai adesea la încredere, intimitate, informaţie corectă, informaţie de calitate, educaţie, instruire, comunitate, acces. Respondenţii însă n-au folosit niciodată cuvintele „încredere”, „informaţie calitativă”, „intimitate”. Cuvântul „calitate” a fost menţionat de două ori, „educaţie” de patru ori, „instruire” de nouă ori, „gratuit” de 70 de ori. Această disonanţă dintre percepţia bibliotecarilor şi cea a beneficiarilor bibliotecii se poate explica prin lipsa de educaţie a utilizatorilor. Studiul din 2005 a demonstrat că utilizatorii de informaţii nu sunt conştienţi de ceea ce pot oferi în prezent bibliotecile. Cei mai mulţi dintre respondenţi (58%) nu cunosc faptul că bibliotecile oferă reviste electronice, baze de date online, iar 34% nu cunosc că bibliotecile lor au web site-uri. Un nivel scăzut de conştientizare a potenţialului bibliotecilor s-a înregistrat şi în studiul din anul 2010. Cei mai mulţi consumatori de informații nu cunoşteau faptul că bibliotecile oferă baze de date online (56%), cărţi electronice (56%), reviste electronice (60%).
Pew Research Center a publicat recent raportul privind bibliotecile, utilizatorii și cărțile electronice. Astfel, s-a constatat că cei mai mulți dintre americani nu cunosc faptul că bibliotecile împrumută cărți electronice, deși 76% de biblioteci publice oferă acest serviciu.
Pentru a explora perspectivele cărții tipărite respondenţii au fost rugaţi să răspundă la întrebarea „Care este misiunea principală a bibliotecii?”. Puţin mai mult de jumătate (53%) au răspuns „informarea”, iar 31% – cartea. Răspunsuri de felul „promovarea resurselor pentru instruire, cercetare şi pentru destindere” indică un punct de vedere multidimensional despre rolul bibliotecii. Au fost menţionate şi instruirea, cercetarea etc. Majoritatea respondenţilor au indicat că, din punctul lor de vedere, misiunea bibliotecii este mai largă decât cartea.
Conform statisticilor generate de Institute of Museum and Library Services, bibliotecile publice din SUA, din anul 2003 şi până în anul 2008, au înregistrat creșteri ale cheltuielilor pentru procurarea resurselor electronice cu 66%. În aceeaşi perioadă bibliotecile universitare au cheltuit pentru resursele electronice cu 233% mai mult, conform National Center for Education Statistics.
Reanimarea imaginii cărții depinde de abilităţile membrilor comunităţii vizate de a reorienta serviciile bibliotecii în aşa fel ca bogatele resurse – tradiţionale şi digitale – pe care le administrează să fie disponibile atât în format tradiţional, cât şi virtual. Consumatorii de informaţie văd în biblioteci un loc pentru studiu, pentru lectură, un loc unde informaţia circulă liber, unde poţi folosi un computer sau accesa internetul. Aceste servicii de bibliotecă sunt relevante şi diferenţiate.
Despre statutul bibliotecii se discută şi în mediul bibliotecar de la noi. Suita de manifestări consacrate sărbătoririi a 135 de ani de la fondarea Bibliotecii Municipale „B.-P. Hasdeu” a început anume cu colocviul consacrat imaginii bibliotecii. S-a vorbit mult și despre brand și (re-)branding. Situaţia de la noi nu diferă prea mult de situaţia generală. Raportul IREX (Acces la informație prin bibliotecile publice din Republica Moldova) ne permite o comparație a situației bibliotecilor din Moldova cu aceea a bibliotecilor publice la nivel internațional. Ca și studiul OCLC, sondajul național a scos în evidență faptul că „majoritatea cetățenilor și oficialilor publici consideră bibliotecile locuri de păstrare a cărților și nu locuri de accesare a informației, într-un sens mai larg”. Deci și la noi, ca și în alte părţi, simbolul bibliotecii rămâne a fi cartea.
Aşadar, biblioteca trebuie să-şi schimbe imaginea, să se debaraseze de stereotipuri, să uimească utilizatorii cu servicii şi oferte noi.
Astfel, biblioteca îşi va revendica tot mai multe roluri: centru de informare, cultură şi cunoaştere, centru comunitar, spaţiu pentru socializarea membrilor comunităţii, spaţiu pentru instruire pe tot parcursul vieţii, loc pentru lectură, suport pentru alfabetizare tehnologică, loc de instruire şi dezvoltare pentru copii etc. Bibliotecarii vor învăţa, vor inventa, vor face eforturi pentru a-şi păstra profesia, pentru a-i asigura un loc în viitor, dar toate sub acelaşi simbol – cartea. Pentru că însuşi numele biblioteca de la carte provine (din gr. biblos „carte” și theke „cufăr”). Fără carte locul numit bibliotecă va fi altceva.
 
Referinţe
1. Perceptions of Libraries and Information Resources (2005)// http://www.oclc.org/reports/2005perceptions.en.html
2. Perceptions of Libraries, 2010: Context and Community http://www.oclc.org/reports/2010perceptions.en.html
3. Raportul Acces la informație prin bibliotecile publice din Republica Moldova, http://www.novateca.md/images/files/Raport_irex_PRINT_ro.pdf
4. Steve Coffman, The Decline and Fall of the Library Empaire http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml
5. Physics of Your Library Brand // http://21stcenturylibrary.com/2011/08/17/the-physics-of-your-library-brand
6. Cartea – marca bibliotecii // http://clubbib2.wordpress.com/2012/10/16/cartea-marca-bibliotecii
7. Citate despre cărţi //http://www.slideshare.net/cdbclub/citate-carti


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog