Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LA CASA LIMBII ROMÂNE

O nouă iniţiativă

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XII, 2002

Pentru tipar

Lansat la Casa Limbii Române, ciclul de prelegeri şi discuţii interactive cu genericul Ora limbii române (moderator – dr. hab. prof. Ion Ciocanu) iată că prinde contururi tot mai clare. În cadrul primei manifestări, de la 4 decembrie a.c., a fost pus în discuţie subiectul Problemele limbii noastre în cartea Conştiinţa naţională a românilor basarabeni, semnată de regretatul Gheorghe Ghimpu (26.VII.1937 – 27.X.2000), înflăcărat luptător pentru deşteptarea basarabenilor şi scuturarea jugului colonial rusesc. La discuţie au participat: Mihai Ghimpu, fratele lui Gh. Ghimpu şi cel care a îngrijit noua ediţie a cărţii devenite un adevărat testament pentru urmaşi, Ion Ciocanu, Al. Bantoş, dr. Albina Dumbrăveanu, directorul Centrului Naţional de Terminologie, ziariştii Raisa Belicov şi Vl. Pohilă ş.a. S-a evocat chipul luminos al celui care a fost Gh. Ghimpu, subliniindu-se pasiunea şi scrupulozitatea cu care el a ales argumente întru sprijinirea adevărului că la stînga de Prut se vorbeşte limba română şi că locuitorii băştinaşi sînt români. Aceste axiome au fost spuse clar nu numai de scriitorii şi învăţaţii moldoveni, munteni, ardeleni, de către alţi români, dar şi de numeroşi străini: de la Puşkin la Lenin, de la Marx la Klaus Heitmann, de la Carlo Tagliavini la Dennis Deletant.
În cadrul şedinţei din 11 decembrie a fost comemorat lingvistul Victor Banaru (24.IX.1941 – 8.XI.1997), personalitate a filologiei franceze şi romanice de la noi, profesor universitar, membru al Uniunii Scriitorilor. Dr. Ion Guţu, unul dintre discipolii celui dispărut într-un mod tragic, a insistat asupra prestanţei deosebite de cercetător şi dascăl a lui Victor Banaru. Recunoscători, colegii şi discipolii de la Universitatea Naţională a Moldovei, i-au eternizat amintirea dînd numele lui V. Banaru fondului de carte al Catedrei de filologie franceză a U.N.M., dar şi prin editarea cîtorva cărţi: Gust de mătrăgună, culegere postumă din creaţiile literare ale profesorului scriitor; volumul de articole şi studii Conexiuni şi perspective în filologia contemporană (îngrijit de un grup de iniţiativă format din dr. conf. Ion Guţu, dr. hab. prof. univ. A. Ciobanu, dr. hab. prof. univ. I. Dumbrăveanu, dr. hab. prof. univ. S. Pavlicencu, dr. conf. A. Lenţa), cuprinzînd materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale consacarte aniversării a 60-a din ziua naşterii lui Victor Banaru; precum şi bibliografia Un savant cu har de scriitor. Victor Banaru. 1941–1997 (autor Ion Madan, redactor Ion Guţu). Cercetătorii ştiinţifici şi profesorii universitari Nicanor Babără, Gheorghe Colţun, George Gogin, Ion Dumbrăveanu, Sergiu Pavlicencu, Al. Bantoş, poetul Vasile Spinei şi alţi participanţi la şedinţă au invocat mai multe momente emoţionante şi edificatoare din viaţa şi activitatea lui V. Banaru. Unele luări de atitudine şi articole (Limba ca instrument politic; Etnie, limbă, politică etc.) au bulversat nu numai mediul în care activa cercetătorul şi profesorul, dar şi alte cercuri de intelectuali. Tocmai de aceea s-a pus şi problema reeditării, pentru un public cititor mai numeros, a unor materiale de sociolingvistică scrise de V. Banaru în acel deceniu de glorie al deşteptării românilor basarabeni. Au fost aduse în actualitate fapte ce demonstrează că regretatul profesor de filologie franceză a avut o atitudine pioasă, o pasiune aparte faţă de limba română, cultivînd aceleaşi sentimente studenţilor şi colegilor de breaslă. Un exemplu întru totul demn de urmat, mai ales la noi, unde se mai consideră că a vorbi corect, nuanţat, frumos limba mamei e o obligaţie morală ce vizează numai scriitorii, ziariştii, actorii, şi nu pe toţi cei dăruiţi de la Dumnezeu cu lumina Limbii Române.
 Şedinţele cenaclului Ora limbii române se vor ţine în fiece zi de miercuri, după-amiază. Sînt invitaţi să participe la ele toţi prietenii fideli ai verbului strămoşesc. Un program de activităţi pentru anul ce bate în uşă, pus acum la punct de către dl prof. dr. hab. Ion Ciocanu, de comun acord cu Casa Limbii Române, îşi propune să contribuie la satisfacerea intereselor şi gusturilor unui număr mare de concetăţeni care simt necesitatea de a-şi trăi mai intens viaţa spirituală.
 
Cronicar
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog