Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LA CASA LIMBII ROMÂNE

Savant notoriu şi om de omenie

Anatol CIOBANU

Alte articole de
Anatol CIOBANU
Revista Limba Română
Nr. 4-8, anul XI, 2001

Pentru tipar

Pe parcursul a 50 de ani, Anatol Eremia cercetează în mod asiduu şi permanent probleme de toponimie românească pe teritoriul Basarabiei (şi nu numai). Domnia sa face investigaţii ştiinţifice atât în plan sincronic (pe orizontală), cât şi în plan diacronic (pe verticală), deoarece denumirile oraşelor, satelor, cătunelor, aşezărilor în general, sunt foarte strâns legate de istoria neamului nostru, de originea lui daco-romană.
Cele peste 350 de titluri publicate de A.Eremia (articole ştiinţifice, rezumate, note, recenzii, inclusiv 20 de cărţi – monografii, broşuri, atlase, hărţi, dicţionare, albume, ghiduri etc.) se bazează pe un vast material factologic original, cules de către autor pe teren. pe ploaie şi pe vânt, iarna şi vara, ani de zile, cu rucsacul în spinare, A. Eremia a colindat per pedes apostolorum (ca şi Edmond Edmont – ajutorul lui Jules Gillieron – care pe parcursul a patru ani şi jumătate a anchetat fără întrerupere 639 de localităţi franceze în vederea alcătuirii cunoscutului atlas linguistique de la France) cele 2000 de localităţi din întreg spaţiul basarabean, cartografiind terminologia entopică, numele de familie, prenumele, cuvinte trecute prin negura vremilor îndepărtate etc. Acest veritabil tezaur lingvistic, etnologic, lexical a fost depozitat la Institutul de Lingvistică al A.Ş.M.
A. Eremia a scris şi a publicat mai multe monografii care nu şi-au pierdut actualitatea nici până în prezent, fiind citite şi mult apreciate de către specialiştii în materie şi de către cititorul de masă.
Într-o serie de articole ştiinţifice publicate la Chişinău, Bucureşti, Leipzig, Moscova, Kiev, Sydney, geneva, Paris, Târgovişte, Frankfurt pe Main, Iaşi, Florenţa, New York şi în alte centre universitare abordează probleme actuale ca: aspecte lingvo-geografice ale toponimiei moldoveneşti, stratificarea numelor de locuri, restabilirea, reglementarea şi ocrotirea onomasticii naţionale, unitatea etnolingvistică românească, standardizarea numelor de locuri în republica Moldova, toponimia entopică basarabeană ş.a.
implicându-se activ în lupta poporului nostru pentru adevărul ştiinţific şi istoric privind unitatea de limbă, istorie, tradiţie, credinţă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, savantul a demonstrat că la noi a avut loc un adevărat masacru toponimic (şi în general onomastic), zeci şi sute de denumiri vechi strămoşeşti ale aşezărilor din Basarabia au fost substituite cu formaţii improprii, în spiritul regimului de administrare străină. Vom exemplifica: Dragoş-Vodă devine Iliciovka; Bălanu Vechi – Malinovskoe; Sturzeni – Ukrainka; Mihnea-Vodă – Ceapaevka; Şoldăneşti – Cernenco etc. La multe nume topice autohtone se adăugau în mod voluntar terminaţii ruseşti cu scopul de a îndepărta toponimul de sonoritatea lui autohtonă. Astfel, Antoneşti se transformă în Antonovka; Ciolacu în Ciolakovka; Sturzeni în Sturzovka; Volintiri în Volontirovca etc. Uneori deformarea lexemului era atât de mare, încât acesta devenea de nerecunoscut, ca în exemplele: Kokora (pentru Cucoara), Kârganî (pentru Crihana), Ataki (pentru Otaci), Voleadânc (pentru Valea Adâncă), Zberoi (pentru Zbieroaia) ş.a.m.d.
Cam aceeaşi a fost situaţia cu prenumele şi numele româneşti din Basarabia în perioada postbelică: Ion a devenit Ivan, Petru – Piotr, Ştefan – Stepan, Tudor – Fiodor; Rotaru – Rotari, Şaptecâni – Şeptikin, Decuseară – Dikosar, Dulgheru – Dolghieri, Hămuraru – Gamurari, Pârău – Perev, Pârcălabu – Parkalaba etc.
Dr. Anatol Eremia, cu ascuţita-i şi competenta-i pană publicistică, dă alarma în presa scrisă şi în cea electronică, explicând şi demonstrând pe înţelesul tuturor pericolul deznaţionalizării şi rusificării patrimoniului nostru toponimic şi onomastic. Ani de-a rândul, Domnia sa a susţinut cu brio, în mai multe ziare prestigioase din Republica Moldova, rubrici ca: Toponimie şi antroponimie, Identitatea toponimică românească: sate gemene cu denumiri identice, Restabilirea onomasticii naţionale ş.a. La radioteleviziunea Moldovei harnicul cercetător a prezentat ciclurile de emisiuni: Grai matern, Localităţile Moldovei: mărturii documentare, Vetrele noastre strămoşeşti, Străzile Chişinăului.
Tabletele lansate în paginile ziarelor, alocuţiunile de la radio şi televiziune ale dlui Eremia sunt adevărate bijuterii, cu mare încărcătură cognitivă şi afectivă, expuse în mod accesibil şi captivant. Ele sunt aşteptate şi savurate de către publicul larg, pun în gardă opinia publică, atenţionează lucrătorii de la MAI (oficiile stării civile, primării etc.) să respecte tradiţia, normele literare, bunul simţ în utilizarea terminologiei şi a numelor naţionale toponimice şi onomastice din Republica Moldova.
Timp de mai mulţi ani domnia sa a ţinut la Universitatea de Stat din Moldova şi la Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău două dintre cele mai instructive cursuri speciale şi anume Toponimia şi Derivatologia. Este conducător ştiinţific al tezelor de an, de licenţă şi de doctorat.
Dr. A. Eremia este un om foarte modest, robaci, perseverent, plin de responsabilitate pentru tot ce scrie. Domnia sa va rămâne în analele istorice ale neamului ca toponimistul nr. 1 din perioada postbelică în spaţiul dintre Prut şi Nistru (inclusiv Transnistria). Studiile sale sunt rodul unei munci titanice şi îndelungate. Savantul a cercetat minuţios sute de dosare din arhiva de Stat, a răsfoit mii de pagini din opera cronicarilor moldoveni şi munteni, a scriitorilor români clasici şi contemporani, a examinat cu lupa zeci şi sute de hărţi reprezentând Principatele Româneşti şi ţările limitrofe, a luat cunoştinţă de investigaţiile de ultimă oră ale unor istorici, arheologi, geografi, folclorişti etc.
Activitatea ştiinţifică şi pedagogică a doctorului A. Eremia este pătrunsă de dragoste neţărmurită pentru pământul strămoşesc, toate lucrările domniei sale vin să argumenteze unitatea spirituală, etnică, istorică şi culturală a românilor de pretutindeni.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog