Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CRITICĂ, ESEU

PRO DIDACTICA

COŞERIANA

RECURS LA PATRIMONIU

LECŢIILE ISTORIEI

MEMORIALISTICĂ

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

POESIS

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

PREZENTĂRI ŞI RECENZII

Despre paradisul şi infernul limbii române şi nu numai...

Constantin ŞCHIOPU

Alte articole de
Constantin ŞCHIOPU
Revista Limba Română
Nr. 5, anul XXIV, 2014

Pentru tipar

Matematician ca formare, dar autor al multor cercetări în semiotică, lingvistică, filozofie sau istoria ştiinţei, academicianul Solomon Marcus semnează o recentă lucrare intitulată pe cât de sugestiv, pe atât de provocator: Limba română – între infern şi paradis (Editura Spandugino, Bucureşti, 2014).
Constituit din câteva capitole („Limba română între infern şi paradis”, „A locui azi în limba română”, „Un semnal de alarmă: revista «Limba Română»”), volumul este mai degrabă o culegere de reflecţii pe marginea câtorva întrebări-probleme pe care şi le pune autorul şi anume: „Ce se întâmplă cu limba română în condiţiile integrării europene şi ale globalizării de orice natură?”, „Rămâne limba română numai un instrument de comunicare practică sau reuşim s-o salvăm şi s-o transmitem noilor generaţii în toată splendoarea ei culturală şi spirituală?”, „Ce înseamnă a locui în limba română?”, „De ce este nevoie să locuim temporar şi în alte limbi?”, „Cum să facem faţă ofensivei vulgarului care se manifestă în practica lingvistică zi de zi, pe stradă, în mass-media ca urmare a propagării fenomenelor de incultură şi semianalfabetism, consecinţă a eşecului educaţional?”, „În ce măsură suntem capabili să menţinem sau să recuperăm în perioadele următoare ale vieţii capacitatea de a ne mira, de a ne întreba, de a ne nedumeri, de a nu ne lăsa atraşi de găurile negre ale folosirii necontrolate a limbajului, ale situaţiei în care alţii vorbesc prin gura noastră?”. Problemele în cauză sunt abordate din perspectiva relaţiilor limbii române cu vorbitorii ei din România, cu românii din diasporă, cu procesul de globalizare, cu internetul şi telefonul mobil, cu manualul şcolar. Evident, aşa cum sugerează şi titlul cărţii, reflecţiile autorului se axează pe două dimensiuni esenţiale ale limbii române actuale: cea paradisiacă şi infernală. Având convingerea că limba română „se află azi în faţa unor provocări, poate nu fără precedent”, că există scriitori cu o contribuţie foarte puternică la configurarea părţii de paradis a acestei limbi, Solomon Marcus, în urma unei incursiuni în trecutul său, insistă asupra câtorva nume: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu, scriitorii care l-au făcut „să trăiască îmbogăţirea limbii române cu noi posibilităţi, sub aspectul creativităţii lor lingvistice”. Dar paradisul limbii îl aflăm nu doar la scriitori, susţine autorul. Trigonometria lui Gheorghe Lazăr, primul autor de manuale şcolare în limba română în Ţara Românească, este nu numai un monument de limbă română de o semnificaţie istorică şi culturală imensă, dar şi o demonstrare a faptului că în orice domeniu de creaţie, de activitate profesională, la orice nivel de accesibilitate pot fi identificate comori de limbă română. Mai mult. În opinia lui Solomon Marcus, Gheorghe Lazăr şi Gheorghe Asachi au înlăturat îndoiala că limba română ar fi atât de primitivă, de rudimentară, încât va rămâne exclusiv un mijloc de comunicare între ciobani.
Cea mai mare provocare la adresa limbii române, în viziunea autorului, o reprezintă azi internetul, unde oricine poate găsi toate splendorile, dar şi mizeriile ei, de obicei ascunse după anonimat, în comentarii veninoase. Infern şi paradis deopotrivă, internetul este comparat de autor „cu o metropolă, în care convieţuiesc culmi ale artei şi ştiinţei alături de derapajele cele mai respingătoare ale fiinţei umane”. În această ordine de idei, autorul ne îndeamnă „să cunoaştem această realitate lingvistică, întrucât ea nu e decât oglinda unei realităţi umane, sociale, pe care nu o putem ignora”.
Standardizarea excesivă a vocabularului tinerilor vorbitori, sărăcia, stereotipia exprimărilor, folosirea exagerată a abrevierilor, evitarea în educaţie a stărilor, atitudinilor interogative, de căutare, de îndoială, de mirare, de nedumerire, de contemplare, de extaz, de umor şi ironie etc. se reflectă nemijlocit în sărăcia practicii vorbirii şi scrierii. Or, această sărăcie verbală, comunicarea dintre părinţi şi copii redusă la schimbul de sintagme, silabe, interjecţii, fraze trunchiate, lipsa unei biblioteci în casele oamenilor, care i-ar oferi copilului paradisuri de limbă română, alunecarea excesivă în argou nu pot decât să dăuneze, să adumbrească splendorile ei. La acestea se mai adaugă manualele şcolare, în parte din ele (matematica, fizica, chimia, istoria, geografia), limba română, practic, fiind eliminată, simbolurile, figurile geometrice, formulele, schemele etc. substituind-o în exclusivitate.
Fascinat de dulceaţa moldovenească a limbii române din Republica Moldova, autorul constată în acelaşi timp că „românii de la stânga Prutului au simţit tot timpul că limba română este marca identităţii lor”, că „limba română contează pentru ei nu numai şi nu în primul rând prin funcţia ei utilitară, instrumentală, ci prin valoarea ei istorică, naţională, culturală”.
Considerând globalizarea o condiţie inevitabilă a lumii în care trăim, Solomon Marcus reflectează asupra câtorva aspecte destul de importante ale problemei în cauză: comportamentul nostru ca vorbitori de limbă română în faţa globalizării, strategia lingvistică adoptată de noi în procesul de globalizare, consecinţele lingvistice ale amestecului de populaţii, româna învăţată ca limbă străină etc.
Să-i dăm Cezarului ce este a Cezarului. Solomon Marcus, în 2013, când revista „Limba Română”, părăsită de cei care ar trebui s-o sprijine, risca să moară, a manifestat spirit activ, făcând un apel către autorităţile competente din Republica Moldova şi din România, către noi toţi, cititorii acestei publicaţii, întrebând într-un emoţionant mesaj: „Putem asista indiferenţi la încetarea apariţiei revistei «Limba Română» de la Chişinău, exact într-un moment în care este o tot mai mare nevoie de ea?”. Reacţia susţinătorilor revistei n-a întârziat. Zeci de intelectuali de pe cele două maluri ale Prutului și-au exprimat opinia pe marginea articolului Un semnal de alarmă: „Limba Română”, semnat de distinsul om de ştiinţă şi cultură Solomon Marcus, acestea fiind incluse de autor în cartea sa Limba română – între infern şi paradis (capitolul III), ca un argument ferm la reflecţiile dumisale pe marginea destinului limbii române, în general.
În paragraful intitulat „De la o întrebare de ieri la una de azi”, autorul îşi încheie cugetările cu o altă întrebare („Va fi limba română capabilă să facă faţă interacţiunii crescânde cu alte idiomuri, nu dizolvându-se în acestea, ci descoperindu-şi şi manifestându-şi mereu o nouă identitate?”), care îndeamnă cititorul să cugete, îi stimulează interesul de cunoaştere. De fapt, întreaga lucrare Limba română – între infern şi paradis de Solomon Marcus provocă cititorul prin atitudinile interogative, de contemplare, de îndoială, de mirare etc. ale autorului.
 
Nota redacţiei: Volumul Limba română – între infern şi paradis a fost lansat vineri, 29 august 2014, şi la Galeria Dialog a Primăriei sectorului 2, Bucureşti, în deschiderea Târgului de carte „Iubim limba română” din cadrul Zilelor Limbii Române, scrie presa din România.
Criticul literar Gabriel Dimisianu a apreciat că volumul este foarte important pentru toţi vorbitorii de limba română, acesta fiind dedicat în special locuitorilor din Basarabia.
„Cartea pe care o avem în faţă este o carte despre limba română, despre importanţa limbii române, atât pentru noi, cei care o vorbim în ţară, cât şi pentru cei care o vorbesc în afara ţării, care o vorbesc în Basarabia, aşa-numita Republica Moldova, şi care sunt interesaţi de ea şi de care profesorul Solomon Marcus s-a ocupat întotdeauna. (...) Cartea este dedicată vorbitorilor de limba română din Basarabia, în special, fiindcă au nevoie să fie ajutaţi să înţeleagă şi să vorbească corect şi frumos limba lor, limba naţională”, a afirmat Gabriel Dimisianu la lansarea cărţii.
Revista „Limba Română” exprimă şi pe această cale domnului Solomon Marcus sentimentele de gratitudine pentru sprijinul moral acordat publicaţiei noastre, pentru interesul manifest faţă de soarta Limbii Române ca axă şi marcă a identităţii românilor.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog