Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LINGVISTICA – LOGIC ȘI ANALOGIC ÎN COMUNICARE

Aniversarea unui Om mare

Ioana BOUROȘ

Alte articole de
Ioana BOUROȘ
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Am avut onoarea să-l întâlnesc pentru prima dată pe marele matematician și academician Solomon Marcus în anul 2010, la festivitatea de deschidere a Olimpiadei Naționale de Matematică de la Călărași, unde Domnia Sa a ținut discursul inaugural. Dat fiind faptul că la acea vreme eram doar un copil, eram în clasa a VI-a, atunci am auzit pentru prima dată mottoul: „ai câștigat continuă, ai pierdut continuă”, cât și: „olimpiadele școlare sunt diferite de cele sportive prin faptul că toți putem fi câștigători”. Am fost impresionată și mărturisesc că aceste cuvinte m-au călăuzit în tot acest timp.
De atunci l-am mai întâlnit și la alte festivități ale concursurilor și olimpiadelor naționale de matematică, unde de fiecare dată m-au impresionat mesajele transmise nouă prin discursul său unic. În clasa a X-a, când am aflat de Olimpiada de Lingvistică, eu fiind pasionată de științele exacte (matematică, fizică, chimie), am căutat pe internet și am găsit că această disciplină este strâns legată de numele marelui matematician și academician Solomon Marcus.
Am aflat că această legătură mai puțin obișnuită a început și s-a concretizat, după cum Domnia Sa declara în interviul din revista „România literară” din 2006: „Pe vremea studenţiei, în perioada 1944-1949, [când] nici nu ştiam că s-ar putea ajunge la Matematică prin culoarul din dreptul Amfiteatrului Odobescu şi nici nu sunt sigur că acest lucru era posibil. După 1950, când devenisem asistent, am constatat, la un moment dat, că poarta care ne separa de Litere se deblocase. De-a lungul anilor, blocarea şi deblocarea alternau.
La sfârșitul anilor ’50 şi începutul anilor ’60, sfatul unor înțelepți (Al. Rosetti, Tudor Vianu, Gr. C. Moisil şi Emil Petrovici) a făcut posibilă organizarea unei colaborări între matematicieni şi lingvişti. Drept urmare, s-a introdus un curs de lingvistică matematică, în cadrul căruia colaboram cu lingvistul Emanuel Vasiliu, care era atunci pasionat de lingvistica structurală a lui Hjelmslev şi de lingvistica descriptivă a lui Z. S. Harris, amândouă constituind un foarte bun antrenament pentru abordarea matematică a limbajului.”
Profesorul Solomon Marcus a cunoscut poezia cam pe la cincisprezece ani, descoperind profunzimea spiritului eminescian în Sara pe deal. Lectura acestei poezii i-a indus, așa cum mărturisea peste ani, „o stare de vertij”, regăsit mai târziu și în momentul când a făcut cunoștință cu termeni matematici precum „aritmetică transfinită”, „calcul infinitezimal”: „Ca elev, eram pasionat de literatură, în special de poezie şi de teatru. Dar această pasiune ascundea, în bună măsură, un interes pentru problemele limbajului, de exemplu eram mult mai atras de Arghezi decât de Blaga. Dar mi-a fost clar de la început că mă apropii de matematică venind dinspre poezie, că o citesc pe cea dintâi cu ochelarii celei de-a doua”.
Începând cu anii ’60, Solomon Marcus a publicat la Bucureşti Lingvistica matematică şi Gramatici şi automate finite, urmate de monografii de lingvistică matematică, la cererea unor prestigioase edituri, cum ar fi: Academic Press (New York), Dunod (Paris), Nauka (Moscova) şi Akademia (Praga). Datorită acestor cărţi, el este recunoscut drept unul dintre iniţiatorii unei noi discipline, numită „lingvistica computaţională”. De asemenea, mari enciclopedii precum Encyclopedia Universalis, Larousse, Enciclopedia Italiana, Soviet Encyclopedia și Brockhaus, la bibliografia pe care o indică la sfârşitul articolului despre lingvistică matematică, menționează cel puțin una dintre monografiile sale.
Mircea Malița spunea la un moment dat despre Domnia Sa: „a te ocupa de lingvistică într-o facultate de matematică în 1958, ca profesorul Solomon Marcus, presupune inițiativă și curaj”.
În 1970, Grigore Moisil scria: „Lingvistica matematică e una dintre disciplinele cu care ne mândrim. Dovada? Lucrările românești traduse în străinătate, toate de același autor, Solomon Marcus”.
La festivitatea de deschidere a Olimpiadei Naționale de Lingvistică, Bucureşti, 2014, am avut din nou ocazia să-l ascult pe marele academician, unde a vorbit despre aplicațiile lingvisticii în multe domenii actuale: biologie, chimie, informatică, muzică, matematică etc.
Îi doresc un călduros „La mulți ani!” cu ocazia împlinirii celor 90 de ani și îi mulțumesc pentru deosebita onoare de a omagia un OM MARE.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog