Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

NEVOIA DE MODELE

Academicianul Solomon Marcus: un Om pentru Eternitate

Daniel DĂIANU

Alte articole de
Daniel DĂIANU
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Mi-am îngăduit libertatea de a împrumuta numele piesei lui Robert Bolt și al ecranizării celebre din 1967 ca omagiu adus academicianului Solomon Marcus. Motivul este simplu: Domnia Sa întruchipează stăruința, nețărmurita dedicație și onestitate intelectuală puse în slujba credinței care stă la temelia Academiei Române. Profesor între profesori, academicianul Solomon Marcus servește ca personalitate de referință pentru cei mai împliniți intelectuali din România, pentru legătura între știință, cunoaștere, educație și preceptele umaniste. El este o punte solidă de racordare la comunitatea științifică internațională. Cu o minte prodigioasă, enciclopedică prin întindere şi adâncime, iscodind permanent ce mișcă lucrurile în viață, inclusiv domenii ce ai spune că nu îi sunt la îndemână, este o pildă pentru confraţii de toate vârstele.
Eram student când am întâlnit numele academicianului Solomon Marcus și am rămas de atunci cu imaginea unui matematician fecund, polivalent, care face pârtie în câmpul analizei lingvistice, care este organic legat de lumea culturală și de procesul educațional. Viața publică autohtonă a tras sevă din munca savantului Solomon Marcus. Fiecare interviu cu Domnia Sa în media este un reper în dezbaterea publică și centrele academice concură pentru a prilejui studenților și profesorilor o întâlnire pe viu cu distinsul academician. În 2001 am fost ales membru corespondent al Academiei și, participând la sesiuni interne, am înțeles mai bine locul special al profesorului Solomon Marcus. Lucrul care frapează atunci când îl asculți este atașamentul profund faţă de ceea ce trebuie să definească un demers de investigație științifică: relevanța universală, transgresarea frontierelor ca impact profesional, ieșirea din parohialism. Poate că greșesc, dar acest atașament am simțit că însoțește fiecare intervenție în aula Academiei, toate mesajele pe care le transmite de fiecare dată când se adresează colegilor, opiniei publice.
Două momente m-au apropiat de academicianul Solomon Marcus mai mult în ultimii ani. Primul, când a fost omagiată memoria matematicianului Traian Lalescu la Banca Națională a României în 2009. Acel eveniment m-a ajutat să aflu aspecte inedite din activitatea lui Traian Lalescu ca om politic în perioada interbelică, atunci când a examinat cu atenție, între altele, finanțele publice ale țării. La sugestia academicianului Solomon Marcus am încercat să analizez raportul privind bugetul public din 1925, elaborat de Traian Lalescu și prezentat în Parlament în acel an. Faptul că a avut loc un astfel de eveniment la Banca Națională poate fi judecat din mai multe perspective: matematica este o disciplină ce structurează mintea oamenilor și îi pregătește pentru îndeletniciri dintre cele mai diverse, în care pot excela; implicarea unor savanți ai țării în viața publică și cea politică în mod meritoriu; perenitatea unor idei și a unor pilde de serviciu public; obligația morală pe care urmașii o au pentru a reliefa cum s-au așezat cărămidă peste cărămidă, în timp, la construcții materiale și intelectuale de durată etc. Nu uit cum academicianul Solomon Marcus, la simpozionul de la BNR, a ținut să amintească aportul lui George Barițiu la constituirea primei bănci din Transilvania a românilor (în 1871), Banca Albina, care a avut ca model băncile sașilor – Barițiu fiind un lider al intelectualității române din Transilvania și membru în Dieta (Parlamentul transilvănean). Ce vreau să spun este că am observat și cu acea ocazie polivalența și mintea iscoditoare a academicianului Solomon Marcus, sensibilitatea sa față de tot ce merită să fie evocat din istoria României.
Un alt eveniment memorabil pentru mine este vizita laureatului premiului Nobel pentru economie, Kenneth Arrow, la Iași în 2013. Arrow are legături prin bunicii săi cu România și a vrut să cunoască meleaguri de la noi de care este legat sufletește. Artizan principal al simpozionului de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași a fost academicianul Solomon Marcus. Am făcut parte dintr-un design intelectual ce a încercat să ilustreze influența unor constructe analitice de mare forță ale lui Arrow asupra unor varii domenii de cercetare (mă refer, de exemplu, la teorema imposibilității și rolul valorilor morale privite ca bunuri publice). Academicienii Mugur Isărescu și Lucian Albu, distinsul profesor Moise Altar au fost printre cei care au reprezentat breasla economiștilor români la acel eveniment. A fost o întâlnire de excepție în viața mea, fiindcă am avut șansa să fiu, la o universitate din țară, alături de un colos al științei economice mondiale, de profesorul Solomon Marcus și vârfuri ale vieții academice autohtone.
Academicianul Solomon Marcus ocupă un loc singular în sufletul meu și pentru că mi-a fost alături în câteva momente dificile. Cu generozitate mi-a acordat din timpul său prețios și, cu sfaturi înțelepte, m-a ajutat să trec prin acele dificultăți. Oricât de tare ai fi ca om, un cuvânt înțelept contează enorm în anumite circumstanțe, făcând diferența între omenie, prietenie și altceva. Pentru mine, academicianul Solomon Marcus este un Om pentru Eternitate.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog