Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

NEVOIA DE MODELE

Solomon Marcus – Omul care nu s-a plictisit niciodată

Gheorghe PĂUN

Grzegorz ROZENBERG

Alte articole de
Gheorghe PĂUN
Grzegorz ROZENBERG
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXV, 2015

Pentru tipar

A Naturally Unique Scholar: Solomon Marcus – a Man Who Was Never Bored. Briefly recalling professor Marcus contributions to mathematics, mathematical linguistics, computer science, mathematical poetics, semiotics, natural computing, applications of mathematics and linguistics to various areas, his engagement in education, in the scientific and cultural life in Romania, and comparing all these with his natural modesty and approachability, we conclude that Professor Marcus is a naturally unique scholar.
 
Relaţiile noastre cu Profesorul Solomon Marcus au o istorie foarte diferită: GP i-a fost student şi se consideră în continuare studentul lui, în timp ce GR i-a rămas un fidel admirator încă de acum aproximativ 45 de ani, de la prima întâlnire. Pentru amândoi, Profesorul Marcus este un model de savant unic, un prototip al genului.
A scrie despre Profesorul Marcus este în acelaşi timp simplu şi foarte dificil. Este simplu, deoarece se pot folosi nenumărate cuvinte entuziaste pentru a-l descrie, dar este, în acelaşi timp, dificil pentru că o simplă listă a unor asemenea epitete entuziaste poate bagateliza descrierea. O cuprinzătoare trecere în revistă a operei sale poate fi găsită în cartea Întâlniri cu / Meetings with Solomon Marcus, Editura Spandugino, Bucureşti, 2011 (două volume, totalizând peste 1800 de pagini), publicată cu ocazia aniversării a 85-a.
Se pare că acea curiozitate naturală, sădită dintru început în mintea copiilor, nu l-a părăsit niciodată. Continua dorinţă de a învăţa şi creativitatea sunt două trăsături în mod firesc întrepătrunse în cazul său, formând dubla elice a ADN-ului vieţii sale intelectuale – de fapt, a vieţii sale pur şi simplu, deoarece viaţa sa intelectuală şi viaţa sa personală s-au topit una în cealaltă, formând existenţa sa unică. Învaţă şi creează aşa cum respiră. Nu se opreşte niciodată din a pune întrebări şi a analiza tot ce se întâmplă în jurul său. Acest mod de a fi nu se poate descrie mai bine decât prin propria expresie: „Eu nu m-am plictisit niociodată”.
Printre sursele sale de învăţare se află revistele, cărţile, discuţiile cu colegii, dar şi tot ce se întâmplă zi de zi în jur. Este totdeauna pregătit să afle ceva nou: poartă mereu în buzunar cel puţin un carneţel în care ia notiţe, cu scris mărunt, pentru a putea consemna cât mai multă informaţie pe o suprafaţă cât mai redusă. Aşa a învăţat şi aşa a fost modelat de mari oameni de ştiinţă (matematicieni, cum ar fi Miron Nicolescu şi Grigore C. Moisil, sau Simion Stoilow şi Dan Barbilian, sau lingvişti ca Alexandru Rosetti). De asemenea, a învăţat de la discipolii săi – un lucru pe care de multe ori îl subliniază.
Creativitatea lui S. Marcus este uimitoare, atât ca volum al publicaţiilor, cât şi ca varietate a disciplinelor pe care le acoperă cercetările şi scrierile sale. A publicat peste 400 de articole de specialitate şi peste 60 de cărţi îl au ca autor sau coautor, o mare parte a edițiilor fiind traduse în mai multe limbi. Are contribuţii importante în analiza matematică, lingvistica matematică, poetica matematică, semiotică, informatică teoretică, aplicaţii în ştiinţele naturii şi societăţii.
Contribuţiile sale în matematică sunt remarcabile din multe puncte de vedere. A publicat foarte multe articole în numeroase reviste de înaltă reputaţie, a rezolvat probleme deschise formulate de alţi matematicieni, a pus în circulaţie subiecte de cercetare şi probleme deschise de mare interes, de care s-au ocupat mulţi matematicieni, are un număr imens de citări etc.
Profesorul Marcus este unul dintre fondatorii lingvisticii matematice. Celebra şi influenta sa carte Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică, publicată de Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1963, a fost în mod repetat extinsă, modificată şi actualizată, publicată în limba engleză de Academic Press, New York, în 1967, şi tradusă în limba franceză la Dunod, Paris, tot în 1967. Cartea a fost ulterior tradusă şi în rusă, cehă, italiană şi spaniolă.
O altă carte de pionierat a Profesorului Marcus a fost Gramatici şi automate finite, publicată de Editura Academiei, Bucureşti, în 1964, una dintre primele monografii de teoria automatelor şi limbajelor formale din lume. Din nefericire, nu a fost niciodată tradusă şi, astfel, nu a căpătat vizibilitatea internaţională pe care ar fi meritat-o.
Cam în aceeaşi perioadă, Profesorul Marcus a publicat şi două importante articole de pionierat. „Norocos” a fost articolul în care erau introduse gramaticile contextuale, numite acum gramatici Marcus, articol publicat în 1969 şi prezentat la o conferinţă în 1968. Ulterior, câteva sute de lucrări, două monografii şi peste zece teze de doctorat s-au scris despre gramaticile contextuale Marcus.
O altă lucrare de pionierat, scrisă în 1974, se ocupa de folosirea lingvisticii şi teoriei limbajelor formale pentru a descrie şi investiga biochimia ADN-ului. Acest articol nu a atras însă atenţia atât cât ar fi meritat, comunitatea ştiinţifică nefiind încă pregătită pentru o asemenea legătură interdisciplinară. Situaţia este cu totul alta în zilele noastre, când această lucrare se încadrează perfect în calculul natural, o direcţie de cercetare interdisciplinară majoră astăzi.
Contribuţiile ştiinţifice de mare întindere ale Profesorului Marcus trec mult dincolo de matematică şi lingvistica matematică. De exemplu, el este fondatorul poeticii matematice – putem sintetiza aportul său în această direcţie prin cuvintele poetei Ana Blandiana, care scria: „Visez o lume în care poeţii să facă spre matematică tot atâţia paşi câţi a făcut Solomon Marcus spre poezie.” Dânsul are contribuţii majore şi în semiotică – Marcel Danesi, o autoritate internaţională în domeniu, îl consideră pe Profesorul Marcus „unul dintre giganţii semioticii”. Trebuie menţionat şi interesul său constant şi, de asemenea, contribuţiile semnificative la aplicarea matematicii, lingvisticii şi limbajelor formale în cele mai diverse domenii, de la studiul structurii basmelor populare la modelarea proceselor economice (subiectul tezei de doctorat a lui GP, din 1977, teză supervizată de Profesorul Marcus).
Este de semnalat şi interesul, implicarea profundă a Profesorului Marcus în problematica educaţiei. A scris numeroase articole şi cărţi cu acest subiect, a participat la emisiuni TV şi radio, a vizitat şcoli şi universităţi, a participat la tabere de matematică pentru liceeni – în toate cazurile, prezenţa sa a fost memorabilă.
În toate aceste domenii diferite de activitate şi cercetare, adesea create de el, realizările Profesorului Marcus pot asigura o carieră de mare succes pentru un om de ştiinţă obişnuit. Dar el a frecventat atât de multe domenii, de parcă mai mulţi savanţi de vârf s-ar fi contopit într-unul singur. El poate fi considerat şi un veritabil inginer al ştiinţei, în sensul unui maestru în construirea de punţi între atâtea insule ale ştiinţei.
O mărturie a faptului că acest savant nu s-a plictisit niciodată este creația de opere intelectuale care nu au fost niciodată plictisitoare!
Această constatare se referă la publicaţiile sale, dar şi la conferinţele pe care le-a ţinut şi care adesea au adus noi puncte de vedere şi noi perspective, chiar şi atunci când s-au ocupat de subiecte tradiţionale deja. Ori de câte ori îl întâlneşti, într-o sală de conferinţe sau la masa de prânz, la piaţa de fructe sau într-un tramvai, el porneşte totdeauna un discurs de interes, adesea sesizând detalii surprinzătoare sau aspecte amuzante ale subiectelor discutate.
Toate acestea, combinate cu entuziasmul său contagios, cu firea prietenoasă şi cu energia inepuizabilă, explică de ce are atât de mulţi discipoli, colaboratori şi admiratori.
Deşi, prin publicaţiile şi conferinţele susţinute peste tot în lume, Profesorul Marcus este un cetăţean / savant al lumii întregi, el îşi are rădăcinile aşezate ferm în ştiinţa şi cultura românească.El este activ implicat în viaţa ştiinţifică şi organizatorică a Academiei Române, prezent în programele TV şi radio din România, ca şi în numeroase reviste de cultură româneşti, are importante contribuţii editoriale care valorifică realizările matematicienilor, informaticienilor şi lingviştilor români. Fără îndoială, el este un simbol al ştiinţei şi culturii româneşti.
Iată două argumente finale ale demonstraţiei că Profesorul Marcus este unic în modul cel mai natural posibil:
1. Modestia sa naturală şi accesibilitatea sa nu au fost niciodată influenţate de impresionantele sale realizări.
2. Chiar dacă are 90 de ani, el a rămas la fel de activ ca totdeauna – el este pur şi simplu un tânăr de 90 de ani!
Aceste argumente completează oda noastră pentru profesorul Solomon Marcus – savantul cel unic în mod firesc, care nu s-a plictisit niciodată.
 
 
Notă: Textul de faţă este traducerea, de către autori, a articolului A Naturally Unique Scholar: Solomon Marcus – a Man Who Was Never Bored, publicat în „Annals of Bucharest University, Computer Science Series”, vol. LXII, 2015.)
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog