Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

DIALOGUL ARTELOR

Figură în repaos

Emilian GALAICU-PĂUN

Alte articole de
Emilian GALAICU-PĂUN
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Pictorului de la Dumnezeu Anatol Danilişin, 
darnic risipitor de frumuseţe
 
1. „Mo-o-r”, şopti abia venindu-şi în fire, dar înspăimântat de cele rostite, îşi duse numaidecât palma la gură,
2. totuşi târziu, căci vocea-i trecu prin gaura din mijlocul palmei şi, înşurubându-se în aer, pe spirală, în cercuri tot mai largi, goli spaţiul din juru-i: „mo-o-r!".
3. Ca să nu vadă cum se îndepărtează copacii, casele, vietăţile şi oamenii – unde-unde spre oriunde ori niciunde –
4. lăsându-l într-un gol desăvârşit, îşi duse mâinile la ochi,
5. totuşi târziu, căci privirea-i trecu prin găurile din mijlocul palmelor şi, bifurcându-se,
6. îşi luă lumea-n cap şi se tot duse unde-or duce-o ochii.
7. Zăcea nemişcat în capul oaselor, cu palmele deschise spre cer, simţind cum prin mijlocul lor se scurg liniile vieţii şi soriţii şi, picătură cu picătură, sudoarea.
8. „De-acum nimeni nu-mi va mai ghici în palmă", gândi şi gându-i se scurse printr-una din găurile din palme.
9. Să nu i se vadă rănile, au încercat să i le bandajeze, ca unei mumii, dar bandajele s-au scurs prin găurile din palme, şi degetele oamenilor, băgate în rană – să creadă! – la fel s-au scurs, lărgindu-i găurile.
10. Hainele de-asemeni, de la mâneci spre poale, i s-au scurs prin găurile din palme, zgândărându-i-le cu nodurile şi cusăturile lor, lărgindu-i-le.
11. I s-au scurs încălţările, prăfuite şi roase, cu tot cu drumul pe care l-au parcurs.
12. Şi cuiele care l-au ţintuit locului s-au scurs prin palmele deschise şi oarbe, găurindu-le.
13. Adăpostul în care s-a născut i s-a scurs prin găurile din palme, cu tot cu vite şi steaua de deasupra, cu tot cu magii veniţi să i se închine şi pruncii tăiaţi în locul lui.
14. A luat într-o mână nisip şi nisipul i s-a scurs prin găurile din palmă. A încercat să-l adune în cealaltă mână, dar i s-a scurs şi din aceasta. „Sunt un Mână-Spartă”, şopti.
15. Zăcea nemişcat, osândindu-şi oasele, cu palmele deschise spre cer, simţind cum înfăţişarea i se scurge prin găurile din palme: prima impresie mai întâi, adevărata sa faţă mai apoi, aerul de absenţă şi, la urmă, faţa ascunsă, deschisă spre mister.
16. Din braţe şi picioare i s-au scurs gesturile, apoi, ca nişte fluvii în timpul secetei, braţele şi picioarele.
17. Tot ce a îmbrăţişat şi pe ce a pus mâna vreodată i s-a scurs prin găurile din palme.
18. Noroc de simetria axială, altfel plămânii, rinichii, inima, ficatul, plexul solar etc., etc. s-ar fi îmbulzit să se scurgă printr-o singură gaură şi, doamne fereşte! s-ar fi putut opri undeva, zăgăzuind trecerea.
19. Numai creierul, încăpăţânatul, nu s-a decis mult timp prin care gaură să se scurgă, căutând argumente pro şi contra pentru fiecare dintre ele.
20. Neamul întreg, viii şi morţii, i s-a scurs prin găurile din palme: rudele după mamă – prin partea inimii, cele după tată – prin partea dreaptă.
21. Totul în juru-i prinse a se roti, extatic, devenind lumină şi muzică a sferelor, dar şi această muzică s-a scurs prin palmele găurite-n mijloc, ca două feţe separate ale unui singur disc, deşi e greu de închipuit cum pot fi separate feţele aceluiaşi disc.
22. Timpul însuşi s-a scurs prin găurile din palme, fără a-i vindeca rănile.
23. „Ce clepsidră desăvârşită”, gândi el când ultimele linii şi trăsături scurse din palme s-au adunat într-o altă dimensiune, formând aceeaşi palmă.
24. „De-acum palmele mele vor fi table de legi”, se coagulă, adunându-se pe sine într-o altă dimensiune, gândul scurs prin găurile din palme.
25. „Noroc de simetria axială, mai gândi atunci, altfel cum m-ar fi crucificat dacă aveam o singură mână?”
26. Bandajele, de-asemeni hainele şi încălţările, scurse în altă dimensiune, i s-au aşezat pe trupul scurs într-o altă dimensiune.
27. Tot ce a îmbrăţişat şi pe ce a pus mâna, scurgându-i-se prin găurile din palme, s-a adunat într-o altă dimensiune.
28. Neamul întreg, viii şi morţii, scurs prin găurile din palme, s-a înfăţişat într-o altă dimensiune: rudele după mamă – în partea inimii, cele după tată – în partea dreaptă.
29. Lumea însăşi, scursă prin găurile din palmele sale, s-a transfigurat, căpătând o altă dimensiune; timpul însuşi, scurs prin găurile din palmele sale, s-a schimbat la faţă, fără a-i vindeca rănile.
30. A luat într-o mână nisip şi nisipul i s-a scurs prin gaura din palmă în altă dimensiune. A încercat să-l adune în palma din altă dimensiune, dar el s-a scurs şi de-acolo în palma lui de cândva.
31. „Sunt un Mână-Spartă...”, şopti, dar înspăimântat de cele rostite, îşi duse palma la gură...
32. „...un Mână-Spartă cu dare de mână: Luaţi, mîncaţi...!”, dar înspăimântat de cele văzute şi nevăzute, îşi duse palmele la ochi...
 
33.1/3. „...dar lumea nu L-a cunoscut”

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog