Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

Comunitățile românești, vectori importanți în promovarea imaginii României

Andreea PĂSTÎRNAC

Alte articole de
Andreea PĂSTÎRNAC
Revista Limba Română
Nr. 2, anul XXVII, 2017

Pentru tipar

Comunitățile românești,  vectori importanți în  promovarea imaginii României

Stimată Doamnă Ministru Andreea Păstîrnac, Vă mulțumesc pentru că ați acceptat să acordați revistei „Limba Română” de la Chișinău acest interviu care urmează să apară în preajma Zilei Românilor de Pretutindeni. Propun să începem prin a explica semnificația acestei sărbători.

Vă mulțumesc pentru invitație și transmit un salut călduros tuturor cititorilor revistei „Limba Română”. Am deosebita plăcere să precizez că, începând cu 2015, Ziua Românilor de Pretutindeni se sărbătoreşte în fiecare an, în ultima duminică din luna mai, în conformitate cu Legea nr. 299/2007. Astfel, anul acesta, Ziua Românilor de Pretutindeni va fi sărbătorită pe data de 28 mai.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) acordă o importanță deosebită educației în limba româna sub toate formele sale, instituțională, școli de week-end, cursuri predate de asociații etc., ca element esențial în păstrarea, dezvoltarea și menținerea identității etnice și lingvistice românești. Trebuie să precizăm că la nivelul comunităţilor româneşti de pretutindeni se înregistrează un număr tot mai mare de copii care, deşi vorbesc limba română, nu au abilităţi cognitive de scriere şi citire. Există astfel pericolul real ca, într-un interval de timp relativ scurt, tinerii români să aibă dificultăţi în a se exprima în limba maternă, aceştia asimilând foarte uşor limba statului-gazdă.

În acest context, MRP, prin atribuţiile şi obiectivele pe care şi le-a asumat la nivel instituţional, propune un concept de marcare a Zilei Românilor de Pretutindeni. Evenimentul va fi dedicat componentei educaţionale şi se va concentra pe importanţa limbii române. Urmărim să aducem în prim plan excelenţa şi rezultatele deosebite ale membrilor comunităţilor româneşti, ca vectori importanţi în promovarea imaginii României în lume şi ambasadori ai valorilor româneşti în afara graniţelor.

MRP va organiza, la București, un seminar care se va derula sub forma unei dezbateri cu privire la importanţa educaţiei în limba română şi demersurile întreprinse în vederea păstrării şi afirmării identităţii lingvistice a românilor din afara graniţelor, sub deviza „Limba română mai aproape de casă”.

Totodată, suntem în plin proces de desfășurare a unei campanii de creştere a vizibilităţii Zilei Românilor de Pretutindeni, prin promovarea activităţilor educaţionale în limba română, atât la nivelul opiniei publice din România, cât şi la nivel internaţional.

MRP încurajează asociaţiile reprezentative ale românilor din străinătate să realizeze diverse materiale foto, audio şi / sau video, ce urmează a fi promovate pe platformele instituției noastre (site, instrumente social-media), precum şi transmise instituţiilor media din România și din străinătate, partenere la eveniment.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este o subdiviziune nouă, autonomă, în cadrul Guvernului României, preluând, în fond, misiunea fostului Departament, cu întregul registru de subiecte. Care a fost mobilul fondării unei structuri distincte și în ce măsură cele câteva luni de funcționare a Ministerului justifică această inițiativă? Ce dificultăți ați întâmpinat / mai întâmpinați în demararea și legitimarea practică a unui proiect, abordat, ca să fim obiectivi, nu numai în plan pozitiv?

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost înființat prin HG 17/2017 prin integrarea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Noua abordare instituțională reflectă preocuparea Guvernului României, dincolo de nivelul declarativ, față de problematica românilor de pretutindeni și vine în sprijinul Diasporei românești, atât cea emergentă, cât și cea istorică, în sensul prezervării identității culturale, lingvistice şi religioase.

În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni susține, pe de o parte, activitatea românilor de peste hotare, prin acordarea de finanțări nerambursabile, în limita bugetului alocat, iar pe de altă parte, desfășoară acțiuni concertate şi armonizate pentru implementarea unor proiecte proprii, care au drept scop păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identității etnice, culturale şi lingvistice româneşti.

În ceea ce privește a doua întrebare, vă informez că suntem o echipă tânără care, preluând din experiența fostului Departament, propune o nouă viziune, mai personalizată, prin care orice voce care își îndreaptă pașii către MRP să găsească un aliat, luând în considerare, bineînțeles, direcțiile și liniile de competență ale Ministerului.

Există și unele critici referitoare la eficiența comunicării cu cei implicați în derularea proiectelor în vederea obținerii finanțării de la MRP. Foarte mulți dintre beneficiarii acestora pretind că nu întotdeauna dialogul a fost performant și de multe ori a fost atât de birocratic, încât entuziasmul acela pe care îl ai când depui un proiect dispare aproape complet. Cel care depune un proiect este un voluntar, care renunță la timpul lui liber pentru a face un festival dedicat cântecului românesc, sau un curs de limba română, sau un alt proiect dedicat românilor din comunitatea sa. Noi trebuie să găsim o modalitate de dialog, care să valorifice această disponibilitate și să o repună pe piedestalul unde trebuie să se găsească.

Vom încerca, în noua proiecție bugetară, în noile linii pe care le avem pentru proiecte, să ajutăm foarte mult acest dialog, care să stabilească un mod eficient de a lucra între minister și românii din afara granițelor.

Promovarea, perpetuarea și ocrotirea identității etnolingvistice, naționale a românilor din afara Țării este una dintre cele mai importante misiuni ale Ministerului, având, din punct de vedere geografic și politic, două direcții de activitate oarecum diferite, cu caracteristici ce impun și o abordare pe măsură. E vorba, desigur, de românii din jurul României, care locuiesc compact, cu anumite, complicate și complexe, probleme de existență, inclusiv de supraviețuire identitară, și de românii migranți, plecați în alte țări, în special în ultimele decenii, în căutarea unui trai decent, și care, de asemenea, au dificultăți în păstrarea legăturilor culturale, identitare, politice cu țara de origine. Ministerul are potențialul uman și financiar necesar pentru a refortifica legăturile dintre Diaspora și România, pentru a se implica cu mai multă amploare și rezultativitate în soluționarea numeroaselor și variatelor probleme ale românilor din afara actualelor granițe ale României?

În momentul de față, pentru proiecte sunt alocate 8 milioane de lei. E important de reținut că actualul buget este mai mare cu o treime decât execuția bugetară din ultimii ani.

Am încercat în felul acesta să avem un buget care să ne permită clar o creștere a activității și cred că noul mod, în care evaluăm atât proiectele, cât și bugetul trimestrial, va permite într-adevăr să abordăm un număr mai mare de proiecte, să găsim modalitățile de cooperare cu asociațiile care să ne permită asistarea acestora până în faza finală de implementare a proiectului și de acordare a finanțării.

Menținem conceptul de sesiune deschisă pe tot parcursul anului, adică orice asociație care are un proiect îl poate depune oricând la Minister. Vom încerca să facem un calendar de implementare a acestor proiecte, astfel încât atât asociațiile, organizațiile care depun dosarul, cât și responsabilul de proiect să poată să accelereze, atunci când lucrurile permit, finalizarea proiectului.

În 2018 va fi marcat centenarul de la Marea Unire și de la încheierea procesului de modernizare a Statului Român. Cum va consemna acest remarcabil eveniment din istoria românilor Ministerul pe care cu onoare îl conduceți?

Centenarul „Marii Uniri” este un bun prilej să ne amintim de eforturile și dorința de unitate a românilor care împreună și-au propus să conlucreze pentru un deziderat comun, indiferent de locul în care trăiau.

În mod asemănător avem acum șansa de a continua frumoasa idee a Unirii de la 1918 și de a o actualiza la contextul contemporan al unei Europe fără frontiere și cu valori comune. Având în vedere importanța evenimentului, Ministerul colaborează cu Departamentul Centenar pentru realizarea acțiunilor propuse de acesta.

Care sunt cele mai importante proiecte susținute de Minister în Republica Moldova?

Ne dorim să fim aproape de cetățenii din Republica Moldova și să-i sprijinim, așa cum am făcut-o și până acum, întrucât România și Republica Moldova sunt două state care împărtășesc valori, tradiții culturale și lingvistice comune.

Eforturile guvernamentale în direcția dată sunt numeroase și își propun să păstreze vie această conexiune dintre țări, iar ultimele inițiative ale statului român dovedesc această preocupare aparte, ca să amintesc doar de recenta donație de 96 de microbuze oferite de statul român școlilor și grădinițelor din Republica Moldova.

Unul dintre proiectele pe care l-am implementat până acum și pe care ne dorim să-l continuăm este „Spațiul comunicațional comun cu Republica Moldova”. Este o inițiativă care răspunde nevoii de a avea jurnaliști pregătiți și conectați la mediul lingvistic românesc, prin care o serie de profesioniști din Republica Moldova pot beneficia de un stagiu de pregătire în domeniul jurnalismului la instituțiile abilitate în domeniu din România, cu sprijinul MRP.

Apărarea intereselor românilor din afara granițelor Țării se efectuează inclusiv cu ajutorul presei din Diaspora, care traversează acum cea mai complicată perioadă de după 1989. Multe publicații, implicit din Republica Moldova, sunt pe cale de a-și înceta existența (Domnia Voastră cunoaște despre derapajele revistei noastre) și se impune, credem, o strategie bine pusă la punct în promovarea și sprijinirea ziarelor, revistelor etc. Or, insuficiența sau lipsa îndenlungată a mijloacelor financiare influențează negativ calitatea prestației mass-media. De regulă, dosarele presei, depuse la instituțiile de resort, inclusiv la Minister, sunt „jurizate” de-a valma cu proiecte având cele mai diverse scopuri (tabere de vară, construcția și reparația obiectelor de menire istorică și culturală, conferințe științifice, manifestații comemorative etc.), importante și acestea, a căror realizare însă nu implică în aceeași măsură continuitate, perseverență în finanțare, legături neîntrerupte cu beneficiarii (în cazul dat cu cititorii), nu presupune formarea și menținerea unor constante echipe de autori, colaboratori etc.

Doamnă Ministru, fondarea instituției pe care o conduceți este, cred, momentul oportun pentru a fi creată o subdiviziune sui-generis, ce s-ar ocupa în mod nemijlocit doar de proiectele mass-media, monitorizând nu numai finanțarea presei, dar și calitatea prestației acesteia. Ar avea de câștigat, în mod direct și substanțial, procesul de promovare a valorilor spirituale românești în lume.

Așa cum spuneam, unul dintre obiectivele majore ale Ministerului este promovarea și păstrarea identității lingvistice românești, obiectiv asumat și la nivelul Programului de Guvernare 2017-2021.

Dorința românilor de pretutindeni de a rămâne conectați cu țara prin intermediul limbajului se reflectă și în abundența de proiecte primite care vizează latura educațională și, în special, promovarea limbii prin presă, radio, tv și orice alte mijloace social-media. Luăm în considerare toate posibilitățile de funcționare și eficientizare ale Ministerului care ar asigura un procent mare de proiecte implementate într-o manieră care să genereze impact asupra comunităților de români.

Stimată Doamnă Ministru Andreea Păstîrnac, în încheierea dialogului nostru, Vă rog să adresați un mesaj celor care vorbesc și simt românește și care, risipiți în lume, sunt cu gândul la prezentul, dar mai ales la viitorul Patriei noastre.

Cu mare plăcere. E foarte dificil să găseşti neapărat un îndemn, dar cred că trebuie să vorbim mai mult și foarte sincer despre cât de importantă este coeziunea mediului asociativ şi doresc aici să transmit un mesaj de încurajare către organizaţiile românești din afara Țării, să colaboreze prin proiecte care să aducă cât mai multe asociaţii la un loc.

Unitatea mediului asociativ va oferi și un context mai eficient de comunicare cu autoritățile statului de reședință, dialog prin care să identificăm cele mai bune modalități de soluționare a multiplelor probleme cu care se confruntă românii de pretutindeni.

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog