Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

RESTITUTIO

ECOURI DIN TRECUT

MEMORIALISTICĂ

PRECURSORII DESPRE UNIRE

REÎNTREGIREA ȘI NOI

LECŢIILE ISTORIEI

SEMNAL

RECURS LA PATRIMONIU

PLEDOARII PENTRU CAUZA NOATRĂ

DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI

COŞERIANA

Precizări

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ECOURI DIN TRECUT

Către cei rătăciți

Iulian FRIPTUL

Alte articole de
Iulian FRIPTUL
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXVIII, 2018

Pentru tipar

Cu mare bucurie am citit în România Nouă No. 128 scrisoarea învăţătoarei Vera Nicolaeva. Mi-a strălucit ca o rază de soare, care împrăştie întunerecul minţilor bunilor Moldoveni.

Niciodată Basarabia noastră n-a suferit asemenea frământare, ca dela Ianuarie încoace şi mai ales dela 27 Martie.

Putem înţelege că ruşilor nu li-a convenit schimbarea lucrurilor, când li-a venit rândul să piardă păşunea bogată, cu care se hrăneau, fără să simtă vreo datorie faţă de poporul ţărei. Putem înţelege iarăş că nu le-a convenit aceasta nici la alte naţiuni din Basarabia, precum sunt ovreii, bulgarii, grecii ş. a., cari se deprinsese pe vecinicie să-l privească pe Moldovean ca pe un „cap de bou“.

Însă ce nu putem înţelege este că şi unii din moldovenii basarabeni făceau şi fac mutre slute faţă de fraţii noştri de peste Prut, ceea ce dovedeşte încă o dată ce blestemată moştenire ni-a lăsat acea sută de ani, cât „Sfânta Rusie“ a stăpânit Basarabia.

Lucru ciudat: aceşti Moldoveni se simt mai aproape de ruşi decât de Români, şi când îi întrebi despre asemenea curiozitate nenaturală, îţi spun că au făcut studii în ruseşte, că nu ştiu limba română, că s-au deprins cu Rusia şi cu ruşii ş. a. Aceşti oameni arată că au pierdut simţul de naţionalitate, că vocea sângelui în ea s-a stins. Pe aceşti „fii“ ai neamului nostru nici ţara, nici istoria nu-i va regreta, dacă chiar şi se vor asimila cu ruşii şi poporul nostru îi va pierde.

Să-i auzi cât de jalnic îi plâng pe „bieţii ruşi“, care trebuie să-şi lese locuşoarele sale calde, din cauză că nu ştiu limba română: profesorii, şefii de poştă, judecătorii ş. a. Şi niciodată nu li-a venit în gând acestor plângători să plângă pe poporul moldovean din Basarabia, popor de un sânge cu ei, popor, care era socotit de toţi veniţii ca dobitoace.

Nu vor să înţeleagă că istoria şi-a făcut numai dreptatea, răsplătind pe Ruşi în Basarabia cu aceea ce li-au făcut aceştia Moldovenilor la 1812 şi la 1878.

Ea, istoria, va merge şi mai departe. Ea va trezi în întreg poporul nostru simţul de neam. Fraţii se vor cunoaşte unul pe altul, se vor încheia legături strânse între toate neamurile româneşti, şi atunci, în ziua de serbare naţională, toţi Moldovenii ce fac mutră rusească vor fi izgoniţi dela masa serbărei, ca nişte lepădaţi de neam.

Mulţi feciori a pierdut Basarabia prin înfundăturile Rusiei până acum, dacă o mai pierde încă vreo câteva sute de aceşti rătăciţi, pe care mai mult îi doare inima de Rusia decât de fraţii lor, neamul nostru nu s-a stinge.

Cu atât mai multă laudă şi cinste se cuvine acelor cari, neobosiţi, lucrează pentru neam şi limbă în împrejurări nespus de grele, în împrejurări când şi unii din fraţi le pun beţe în roate.

Moldovenii rusificaţi sunt atât de orbi, încât nu văd că istoria îşi face cursul său, călcând sub picioare toate sforţările zadarnice ale bieţilor oameni.

De aceea zic: treziţi-vă, fraţilor, din rătăcirea amară care vă întunecă mintea şi simţirea.

Treziţi-vă, ca să nu cadă blăstămul neamului asupra voastră, ci să vă puteţi bucura şi voi că aţi ajutat la lucrul sfânt al mântuirii Basarabiei din calea pierzării.

 

24 August 1918

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog