Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ECOURI, REFLECȚII

O lecţie de ISTORIE A ROMÂNILOR

Lica MOVILĂ

Alte articole de
Lica MOVILĂ
Revista Limba Română
Nr. 3-4, anul XXVIII, 2018

Pentru tipar

O lecţie de ISTORIE A ROMÂNILOR

În ajunul zilei de 27 martie, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” şi revista de ştiinţă şi cultură „Limba Română” i-au invitat pe toţi acei ce simt şi gândesc româneşte – scriitori, istorici, jurnalişti, oameni de artă, profesori, elevi, studenţi – la manifestarea festivă dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România.

Evenimentul a inclus lansarea ediţiei speciale a revistei „Limba Română”, Simpozionul „27 martie 1918 în destinul românilor basarabeni” şi inaugurarea expoziţiei de pictură „Tradiţie şi modernitate în pictura basarabeană”.

Dintru început, participanţii la eveniment au păstrat un minut de reculegere în memoria deputaților din Sfatul Țării, care acum 100 de ani au votat Unirea cu Patria-Mamă, în amintirea tuturor românilor, indiferent de zona geografică din care provin, care au militat și și-au jertfit viața pentru făurirea României Mari. Adresându-se celor prezenți, dl Alexandru BANTOŞ, redactorul-şef al revistei „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, a spus:

„Trebuie să prețuim aceste zile când avem dreptul, dar și sacra obligație, de a-i omagia pe cei care au luptat pentru ca Basarabia să revină în vechile hotare ale neamului. Să perpetuăm deci vie amintirea moșilor și strămoșilor noștri de acum un veac, cărora nu le-a fost frică să se răzvrătească împotriva unei existențe de sclav, care au dorit și au pus capăt unei vieți în care străinul sau cei înstrăinați de neam te învață care îți este istoria, obârșia, denumirea limbii şi îți dictează cu cine să fii frate, trasându-ţi, fără să te întrebe, viitorul tău și al celor care vor urma după tine.

Să admirăm şi să apreciem măreția idealului și a curajului unioniștilor de acum un secol și să nu uităm că până la 1918 și după 1944, noi, românii basarabeni, ne-am aflat în fața unor neîncetate și grele încercări, a unei crâncene, violente și perverse falsificări a istoriei naționale. Din motive de conjunctură politică, mereu potrivnică nouă, aruncați în vârtejul marilor evenimente din această sută de ani, am fost lăsați în voia sorții, uitați de ai noștri (nu și de dușmani!), încât rezistența și supraviețuirea noastră au fost mai mult un joc al hazardului.

Să nu uităm că basarabenii și, asemenea nouă, bucovinenii au fost timp îndelungat victimele, prizonierii unor politici AISTORICE. Ei, poate mai mult ca frații lor români din alte provincii, au fost puși în situația să ispășească greșelile, duplicitatea, superficialitatea, implicit în materie de istorie, a conducătorilor, a liderilor politici, inclusiv a unor intelectuali... 

Umili și umiliți, am fost obligați să învățăm o istorie distorsionată, pentru că am trăit vremuri crâncene, când ne era totul interzis, iar puținii oameni de caracter, care au manifestat bărbăție, forță morală în apărarea și promovarea istoriei noastre, au fost de cele mai multe ori marginalizați sau chiar exterminați. Puternicii zilei, mai marii peste noi, neglijând cele mai elementare legi ale firii, au încercat în disperare, aplicând toate mijloacele posibile de influență, să edifice la Est de Prut un alt popor, cu o limbă și o identitate distinctă de cea hărăzită de Dumnezeu. Timpul însă, aşa cum remarca cineva, arată că a construi fără a avea în vedere adevărul istoric, înseamnă a construi pe nisip. Doar Ea (istoria) ne vorbește în numele adevărului, ea ne propune legea epocilor dispărute, dar și a celor care vor veni.

Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut, istoricii noștri, din Țară și din Republica Moldova, spre onoarea lor, și-au făcut onest datoria. Anume având la temelie cercetările recente din domeniu, ediția specială, lansată astăzi, încearcă să aducă în actualitate o frântură din învolburata istorie trăită de basarabeni în ultima sută de ani. Echipa redacțională și-a propus să surprindă suflul acelei vremi, de început de veac, să evoce întocmai evenimentele văzute și trăite de cei care în 1918 au avut neasemuita cutezanţă, demnitatea de a se înrola în lupta pentru reîntregirea patriei, pentru eliberarea de sub jugul străin a acestui ținut luat cu hapca, prin fraudă și cunoscută șiretenie în 1812.

Răsfoind revista, cititorul, mai ales cel tânăr, va avea prilejul să coboare în timp cu ajutorul documentelor, să urmărească de-a lungul deceniilor persistența ideii românești în acest spațiu, să deducă aievea fața adevărată a adevărului, cum zice și Sfânta Scriptură.

Mulțumim tuturor autorilor ce semnează în această ediție specială: Excelenței Sale domnului Ambasador Daniel Ioniță, domnilor Mircea Coloșenco, Dorin Cimpoieșu, Mircea Druc, Vasile Macovei (București), Octavian Onea (Ploiești), Alexandru Herlea (Paris), Ștefan Afloroaei (Iași), Cristinel Munteanu, Fănel Teodorașcu (Galați), Ala Sainenco (Botoșani), Ana Bantoș, Arcadie Suceveanu, Constantin Șchiopu, Andrei Strâmbeanu, Vlad Mischevca, Nicolae Enciu, Maria Danilov, Anatol Petrencu, Anatol Eremia, Constantin Gh. Ciobanu, Ion Țurcanu, Andrei Crijanovschi, Emilia Oglindă, Eugen Tudor Sclifos (Chișinău); faţă de colegii mei de la revistă, de la Casa Limbii Române, de la tipografii Jana Ciolpan, Alex Marchitan, Andrei Rusnac, Dumitru Munteanu, Vasile Ciubotaru, Inga Dohotaru, Rodica Cerga-Pâslar, Vlad Rusu, Elena Bezdâga... Pregătirea la timp a acestei reviste a fost posibilă pentru că toată lumea implicată la elaborarea ei – autori, redactori, tipografi au manifestat solidaritate, înțelegere și sinceră dorință de a pune umărul la materializarea unui gest onorabil față de Centenarul Unirii.

Câteva detalii referitor la „geneza” acestei ediții speciale: ideea a fost avansată în decembrie trecut, la Geneva, unde, în fiecare an, de Crăciun, familia noastră se reîntregește. Atunci a fost conturată concepția acestui număr de revistă. Fiul nostru, Mihai Bantoș, fiica Doinița și ginerele Mircea Băncilă, și-au asumat obligaţia de a sprijini financiar apariția ei, în cazul în care alte resurse financiare nu vor fi identificate. Din motive, la care nu e cazul să mă refer acum, ediția specială (variantă electronică și tipar) dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă apare doar cu modestul sprijin al familiei noastre”.

Numind Marea Unire cea mai glorioasă pagină de istorie românească, Arcadie SUCEVEANU, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a trezit, prin discursul său înflăcărat, profunde sentimente patriotice în inimile celor prezenţi. „În 1918, Basarabia prima a început să-şi strige fraţii de sânge! a spus cu mândrie poetul. După atâtea suferinţe, am revenit la matricea originară, România. Unirea nu s-a muzeificat, nu e o poveste în amintirea noastră. În ciuda evenimentelor tragice care au urmat după anul 1940 – deportările în masă, exterminarea intelectualilor, colectivizarea forţată, impunerea unei limbi şi a unui alfabet străin, prezentarea unei istorii false –, conştiinţa românească a basarabenilor a rămas vie, Unirea rămânând un ideal dramatic, cutremurător, cel mai curat şi nepervertit.”

Dovadă a acestui fapt sunt declaraţiile simbolice de unire a Basarabiei cu România, semnate de mai multe localităţi din republică – fenomen salutat cu entuziasm de scriitorul Andrei STRÂMBEANU (primii semnatari au fost chiar locuitorii din Fântâna Albă, satul lui natal). „Nimeni nu opreşte primăvara!” şi-a exprimat, metaforic, credinţa în Unire poetul. Apropierea celor două maluri o fac oamenii, prin cuget şi simţire.

Despre concepţia poetului Alexei Mateevici referitoare la limba română, ca element definitoriu al naţiunii noastre, despre lupta lui pentru o şcoală în limba română şi unirea tuturor vorbitorilor aceleiaşi limbi a evocat, în comunicarea sa „Alexei Mateevici, prevestitorul Unirii”, dna Ana BANTOŞ, doctor habilitat în filologie, redactor-şef adjunct al revistei „Limba Română”.

Geneza problemei basarabene, tema Marii Uniri de la 1918 şi a impactului ei benefic asupra populaţiei române din Basarabia au răsunat în comunicările prezentate de Vlad MISCHEVCA, doctor în istorie, Constantin ŞCHIOPU, doctor hab. în filologie etc.

Elena COJOCARU, colaborator la Muzeul Naţional de Etnografie şi Folclor, profesoară de istorie, a impresionat audienţa prin modul simbolic de a reda miracolul anului 1918: a refăcut un trandafir, adunându-i petalele rupte şi uscate. „În acelaşi timp, a subliniat profesoara de istorie, trebuie să avem grijă de tânăra generaţie, să-i spunem adevărul despre noi”.

La Casa Limbii Române a venit pentru a marca această dată însemnată şi un grup de adolescenţi de la Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu” din capitală. Elevii Alexandru LUNGU, Armanda MUNTEAN şi Francesca TALMACI au prezentat un recital pe poezie patriotică. Tinerii au luat cunoştinţă de ediţia recentă a revistei „Limba română”, care, cu siguranţă, le va servi drept manual al Unirii, al istoriei noastre de ieri şi de azi.

Un moment emoţionant al acestui eveniment a fost prezenţa ambasadorului României în Republica Moldova, dl Daniel IONIŢĂ. Excelenţa Sa i-a felicitat pe participanţii la manifestare, exprimându-şi admiraţia faţă de modul în care românii basarabeni au reuşit să reziste în timp şi să-şi păstreze identitatea, în ciuda tuturor impedimentelor. „E dreptul şi datoria noastră sfântă să înţelegem ce s-a întâmplat cu noi în ultima sută de ani, să vedem cine suntem, ce am devenit şi încotro ne îndreptăm. Doar aşa ne putem proiecta viitorul. Este de datoria noastră să purtăm cu cinste România acolo oriunde există suflare românească. La mulţi ani, Români!”

 (Revista „Florile Dalbe”, 05.04.18)

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog