Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

RETROSPECTIVĂ NECESARĂ

PROFILURI LITERARE EUROPENE

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

REGISTRU ACTUAL

CRITICĂ. ESEU

POESIS

INSTANTANEU

ANIVERSĂRI. VICTOR A. VOICU – 80

DESTINE

STAREA DE VEGHE

FĂURITORI AI UNIRII

INEDIT

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

INTERFERENŢE

AD LITTERAM

RESTITUTIO

IN MEMORIAM ANATOL CIOBANU

SINTAXĂ

LOGIC ȘI ANALOGIC ÎN COMUNICARE

RECITIREA CLASICILOR

TEXTE SACRE

PRO DIDACTICA

DIALOGUL ARTELOR

VOCI DIN TRECUT

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

IN MEMORIAM ANATOL CIOBANU

Profesorul Anatol Ciobanu: aprecieri antume cu ecou postum

Claudia CEMÂRTAN

Alte articole de
Claudia CEMÂRTAN
Revista Limba Română
Nr. 2, anul XXIX, 2019

Pentru tipar

Profesorul Anatol Ciobanu: aprecieri antume cu ecou postum

Conform unei tradiții deja încetățenite la Facultatea de Litere a USM, și florarul din acest an ne adună la o întrunire de spirit și de suflet, pentru a face un schimb de idei pe marginea preocupărilor noastre științifice și civice. Doar că și în acest an vom simți absența fizică a celui care a inspirat și a promovat întotdeauna asemenea evenimente – regretatul profesor Anatol Ciobanu. Prezența spirituală însă a Domniei Sale – în gândurile și în inimile noastre – ne determină să-i evocăm personalitatea, faptele, realizările, care ne-au servit și ne vor servi drept model de urmat.

Rememorarea personalității și parcursului profesional al profesorului A. Ciobanu conturează ideea că viaţa, atunci când este trăită cu maximă intensitate, în spiritul suprem al datoriei împlinite, fixează în mintea noastră, a celor care au avut onoarea să-l cunoască, adevărate modele ale spiritualităţii româneşti ce merită nu doar admiraţia, dar şi recunoştinţa contemporanilor. Or, profesorul A. Ciobanu face parte din categoria celor care şi-au câştigat aprecierea unanim recunoscută prin devotamentul absolut profesiei alese, prin pasiunea remarcabilă pentru cuvântul scris, prin exemplara implicare instituţională – virtuți pe care le-a demonstrat pe parcursul celor aproape şase decenii de activitate la Facultatea de Litere, aleasă în tinereţe şi iubită întreaga viaţă, ea devenind, peste ani, adevăratul atelier de creație al Domniei Sale, clădit, onorat şi slăvit prin propriile realizări.

Adversar al practicilor care presupun „bombardarea” auditoriului cu date şi fapte mai mult sau mai puţin semnificative, ce suprasolicită atenţia şi memoria studenţilor, profesorul A. Ciobanu a promovat constant ideea potrivit căreia prelegerea universitară autentică nu se citeşte şi nici nu se dictează, ci se expune liber de către profesor, iar studentul audiază şi recepţionează materia predată sub îndrumarea dascălului. Mesajul Domniei Sale se adresa, înainte de toate, minții și cultiva gândirea – punctul de plecare în orice activitate. În sfera unui învăţământ performant profesorul a urmărit câteva obiective de importanţă majoră: să-i înveţe pe studenţi cum să înveţe, să-i înveţe cum să procedeze, să-i înveţe cum să comunice cu semenii lor, să-i înveţe cum să fie buni cunoscători ai limbii române şi adevăraţi patrioţi ai neamului.

Și aceștia i-au păstrat o recunoștință profundă pentru rolul pe care distinsul dascăl l-a avut în viața lor. Foști studenți, colegi, prieteni, lingviști și filologi de prestigiu i-au apreciat elogios prestanța didactică și academică încă în timpul vieții sale, elogii ce au rezonanța unui ecou și astăzi.

Toți cei care l-au cunoscut au știut să-i remarce deosebitele calități umane și profesionale. Alexandru Bantoș, unul din învățăceii profesorului, evocă sugestiv portretul acestuia: „Înzestrat cu reale calităţi pedagogice, având o ţinută de dascăl autentic – delicat, atent, exigent, îngăduitor sau uşor ironic cu discipolii săi, Anatol Ciobanu s-a impus din tinereţe ca unul dintre cei mai competenţi şi mai consecvenţi universitari de la Chişinău. Graţie harului său pedagogic, reuşea să transforme banalele ore de program în prilej de a gândi, de a-ţi manifesta agerimea, sprinteneala cugetului, capacitatea de a căuta şi de a găsi discret răspunsul la cele mai delicate şi surprinzătoare chestiuni. Îmbrăcat la patru ace, având o pieptănătură rigidă şi imperturbabil aceeaşi, cu o voce catifelată şi timbru uşor nazal, dar limpede şi expresiv, profesorul era aşteptat în auditoriu pentru că lecţiile sale, regizate şi derulate după un anume scenariu, aveau proprietatea de a menţine trează curiozitatea chiar şi a celor mai refractari studenţi la problemele de gramatică” (Bantoș 2009).

Deosebitele calități umane ale profesorului Anatol Ciobanu au impresionat-o și pe Lucia Cepraga, o doctorandă a Domniei Sale din „perioada de maturitate”, care își omagiază „tutorele științific” cu multă considerație: „Manierat şi modest, cu un umor fin, specific doar Măriei Sale, şi cu simţul valorilor umane aşezat în capul vorbelor, pedagogul Anatol Ciobanu a descoperit în discipolii săi semănătorii de cuvinte” (Cepraga). De aceea ei „admiră rezistența distinsului profesor în fața dificultăților neprevăzute, Emilia Oglindă și Eugenia Dodon, două dintre discipolele și, ulterior, colegele sale, apreciind calitatea de a fi un tutore al valorilor naționale, ținuta impunătoare, un modus loquendi deosebit, cu vorba-i cumpătată, înțeleaptă, dar și înflăcărată, solemnă la diverse întruniri și conferințe științifice” (Dodon 2004: 105).

Atitudinea intransigentă faţă de moştenirea pe care o vor primi generaţiile viitoare, conjugată cu o remarcabilă conştiinţă civică şi naţională, l-a menținut ferm în primele rânduri ale luptătorilor pentru limba şi istoria acestui popor, al cărui fiu credincios a fost mereu şi a cărui comoară „pe moşie revărsată” a venerat-o cu sfinţenie. Demnitatea şi perseverenţa, manifestate în anii marii bătălii pentru adevărul ştiinţific şi istoric privind limba de stat, grafia latină şi unitatea lingvistică moldo-română au condiţionat respectul şi aprecierea comunităţii academice şi intelectuale din Republica Moldova, care l-au acceptat ca lider şi voce de referinţă în această anevoioasă şi nesfârşită luptă. „Ostaș neînfricat al limbii române” – l-a numit colegul său de breaslă Teodor Cotelnic (Cotelnic  2016: 127). „Acest om ne-a făcut să îndrăgim limba așa cum o iubea Dumnealui, își amintea Lidia Codreanca cu ani în urmă (Codreanca 2004: 98). Savantul Anatol Ciobanu își îndeamnă compatrioții să țină la limba română și s-o apere asemenea sie, să găsească împreună acele «cauze ale erodării» factorului conștiința națională, rostind și scriind: «Adevărul nu se schimbă odată cu schimbarea politicii», «Limba noastră este limba română», «Limba nu poate fi negociată»” (Ibidem: 99).

Pe lângă multitudinea şi complexitatea activităţilor didactice şi civice, desfăşurate de profesorul A. Ciobanu, o mare pasiune a sa a fost și cercetarea ştiinţifică. Calităţile remarcabile de cercetător bine documentat, meticulos şi asiduu, demonstrate pe parcursul întregii vieți, i-au asigurat o strălucită carieră academică şi ştiinţifică, recunoscută în plan naţional şi internaţional. Pasionat de cultul muncii, supus unei severe discipline intelectuale, Anatol Ciobanu şi-a mobilizat constant resursele intelectuale pentru a răspunde atât propriilor exigenţe, cât şi celor impuse de statutul de profesor universitar, afirmându-se ca unul dintre cei mai competenţi cercetători filologi prin abordarea unor teme de maximă actualitate şi interes ştiinţific pentru lingvistica generală şi cea românească.

În opinia lui Petru Butuc, și dânsul discipol al profesorului Anatol Ciobanu „a asimilat și a aplicat în cercetările sale teorii și metode elaborate de funcționaliștii franco-praghezi [...], iar cercetările sale de lingvistică funcțională alcătuiesc o ramură originală a funcționalismului de la Praga, un ecou de bun augur al acestei școli în lingvistica de la Chișinău” (Butuc 2004: 193). O apreciere similară îi face și regretatul acad. Mihail Dolgan, considerându-l „un fel de Roman Jakobson al lingvisticii românești” (Dolgan 2004).

Totodată, după cum menționează, pe bună dreptate, o altă discipolă și colegă a Domniei Sale, doamna Irina Condrea, „în cadrul investigaţiilor ştiinţifice ale profesorului Anatol Ciobanu problemele de cultivare a limbii ocupă un loc central, această tematică se reliefează pronunţat şi nu dispare niciodată din vizorul savantului. Oricare ar fi tematica investigaţiilor – sintaxă, semantică, sociolingvistică etc. –, din ele nu lipseşte unghiul de vedere al normei literare şi îndemnul de a o cunoaşte şi a o respecta. Aceste lucrări izvorăsc din dorinţa specialistului, profesorului de a propaga un mod de exprimare corectă, de a analiza şi a explica lacunele şi deficienţele din scrisul şi vorbirea conaţionalilor noştri. Este atitudinea savantului mereu atent la pulsul verbului matern, a lingvistului care nu se erijează doar în postura de teoretician şi filozof al limbajului, ci coboară în vâltoarea acestui fenomen, halucinant uneori, care este limba vie – vorbită, scrisă, modelată de poeţi, frământată de publicişti, rostită de actori, profesori ori ţărani, studiată, cu sfială şi pietate, de numeroşii învăţăcei ai Domniei Sale” (Condrea 2004).

Este demn de remarcat că elementele de noutate, rezultate din cercetările domnului profesor, au fost difuzate frecvent în aulele universitare, îmbogăţind conţinuturile disciplinelor predate studenţilor şi masteranzilor – viitori filologi. Conștient de rolul şi însemnătatea socială şi morală a nobilei profesii de dascăl universitar, prin întreaga sa activitate didactică, ştiinţifică şi managerială, profesorul A. Ciobanu a cultivat oameni erudiţi pentru a asigura continuitatea în dezvoltarea ştiinţei filologice, contribuind, în rol de conducător sau de consultant ştiinţific, la elaborarea a 39 de teze de doctorat, inclusiv 5 de doctor habilitat, susţinute cu succes şi apreciate la justa valoare. Discipolii şi-au urmat propria carieră, purtându-i generosului îndrumător şi povăţuitor recunoştinţă perpetuă pentru suportul şi încurajarea pe care au simţit-o pe toată durata colaborării. Pentru că, așa cum „declară” o altă doctorandă și colegă a Domniei Sale, Sabina Corniciuc, „cei care se «alimentează» la Școala profesorului știu bine că îndrumătorul le dă minunate lecții de viață, de inteligență și responsabilitate, de modestie, dar și de verticalitate inconfundabilă a gândului și a stilului. Școala profesorului Ciobanu este una a exigenței care te mobilizează și te obligă” (Corniciuc 2004: 115).

Bineînțeles, aceste lapidare observații și gânduri spicuite din scrierile celor care l-au cunoscut și l-au prețuit alcătuiesc, poate, o picătură într-o mare de aprecieri și elogii adresate Omului care a știut să lase în urma sa amintiri luminoase și recunoscătoare. Acum, când regretatul nostru dascăl ar fi împlinit venerabila vârstă de 85 de ani, am fi vrut să-i mulţumim pentru tot ceea ce ne-a oferit de-a lungul deceniilor, aflându-se în preajma noastră, pentru propriul exemplu de comportament şi atitudine civică. Sperăm din tot sufletul ca Cerul să-l odihnească în grădini cu verdeață și cântec de păsări, ca în această frumoasă zi de primăvară, în care Pronia ni l-a trimis pe acest pământ, pentru a ne arăta – o data în plus – că „nasc și la Moldova oameni”.

 

Referințe bibliografice:

1. Bantoș 2009 = Alexandru Bantoș, Vocea unei conștiințe, în „Limba Română”, anul xix, nr. 5-6. [Accesat 20.04.2019]. Disponibil: http://limbaromana.Md/index.Php?Go=articole&n=391.
2. Butuc 2004 = Butuc P., Anatol Ciobanu, exponent al lingvisticii funcționale de la Praga, în Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani, Chișinău, CEP USM, p. 193-197.
3. Cepraga  = Lucia Cepraga, Profesorul Anatol Ciobanu – suflet de dor. [Accesat 20.04.2019]. Disponibil: https://moldova25.Md/profesorul-anatol-ciobanu-suflet-de-dor/.
4. Codreanca 2004 = Codreanca L., Profesorul Anatol Ciobanu la 70 de ani, în Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani, Chișinău, cep usm, p.98-100.
5. Condrea 2004 = Condrea I., Cultivarea limbii – o preocupare constantă, în „Limba Română”, anul xiv, nr. 1-3. [Accesat 20.04.2019]. Disponibil: http://limbaromana.Md/index.Php?Go=articole&n=2170
6. Corniciuc  2004 = Sabina Corniciuc, Am ceva de declarat, în Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani, Chișinău: cep usm, p. 115-116.
7. Cotelnic 2016 = Cotelnic T., Prof. Acad. Anatol Ciobanu (14.05.1934 – 12.04.2016), în „Philologia”, lviii, mai-august, p. 124-127.
8. Dodon 2004 = Dodon E., Oglindă E., Vir bonus, dicendi peritus, în Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani, Chișinău, cep usm, p. 104-106.
9. Dolgan  2004 = Dolgan M., Investigații lingvistice prin „repere” literare, în „Limba Română”, anul xiv, nr. 1-3. [Accesat 20.04.2019]. Disponibil: http://limbaromana.Md/index.Php?Go=articole&n=2167

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog