Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

REVISTA „LIMBA ROMÂNĂ” – 30 DE ANI DE LA FONDARE

RETROSPECTIVĂ NECESARĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ȘI TERMINOLOGIE

CUVINTE DEZVELITE

LEXICOLOGIE

RECURS LA PATRIMONIU

RECITIREA CLASICILOR

SINTEZE

INEDIT

CRITICĂ. ESEU

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ

CULTURA MEMORIEI URBANE

LITERATURĂ ŞI DESTIN

CONFESIUNI

PRO DIDACTICA

POESIS

STAREA DE VEGHE

EX CIVITATE

REGISTRU ACTUAL

LECŢIILE ISTORIEI

ANIVERSĂRI. IOAN SCURTU – 80

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

RESTITUTIO

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2020

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ARGUMENT

Un traiect identitar sfidând mentalităţi și hotare

Alexandru BANTOŞ

Alte articole de
Alexandru BANTOŞ
Revista Limba Română
Nr. 6, anul XXX, 2020

Pentru tipar

Acest număr de revistă încheie itinerarul de treizeci de ani, pe care publicația noastră l-a parcurs spre inima și mintea cititorilor. Ctitorită cu un an înainte de implozia imperiului sovietic (primele două numere de revistă fiind elaborate până la 27 august 1991), „Limba Română” a fost una dintre instituțiile mass-media care, conceptual, a anticipat simbolic Independența, Democrația și Vectorul geopolitic românesc, fixate în documentul de întemeiere a Republicii de la 27 august 1991 (am preluat sintagma, expresivă și revelatoare, din articolul lui Valeriu Saharneanu, inclus în acest număr). De-a lungul anilor, revista a păstrat și a perpetuat în paginile sale starea de spirit a mult râvnitei libertăți din scurtul segment istoric, când basarabenii credeau, cu toată convingerea, că a venit și pentru ei „ora astrală”. Ceasul izbăvirii sosise, dar i-a găsit nepregătiți pentru marele salt ce urmau să-l facă peste fruntarii politice și de conștiință. În complicata conjunctură a momentului, emanciparea lor totuși a survenit, deși atunci, dar și mai apoi, avea să se resimtă puternic lipsa unei elite naționale oneste, unite, curajoase, vizionare, capabilă să legitimeze în timp speranțele generației de români moldoveni care au readus acasă tricolorul, alfabetul, imnul „Deșteaptă-te, române!”, istoria națională și limba română.

Contextul concret, de după declararea Independenței Republicii de la 27 august 1991, a developat dezastrul produs de ideologia sovietică în deconstrucția paradigmei românești a profilului nostru etnolingvistic și a impus continuarea „bătăliei” dintre vechi și nou, dintre o lume gata să apună și una previzibilă, revista, împreună cu alte instituții culturale, implicându-se în procesul de realizare practică a dezideratelor mișcării de renaștere națională. Asumându-și din start misiunea de a scoate în vileag caracterul nociv al politicilor de rusificare și de intoxicare a conștiinței identitare a românilor basarabeni, de a valorifica și promova patrimoniul spiritual național românesc, de a instrui și a educa tânăra generație, revista „Limba Română” a adoptat un program editorial îndrăzneț, dinamic, cu orizont larg, ambițios, orientat spre viitor. Echipa redacțională, colaboratorii revistei, în toate cele trei decenii, au demonstrat o exemplară angajare culturală, înaltă responsabilitate civică, forță mobilizatoare, deoarece „Limba Română” și-a propus să ofere nu doar prilejul și tribuna unui oportun exercițiu intelectual, ci și sprijinul moral și logistic, credibil și necesar în noile circumstanțe social-politice. Firește, atenția noastră dintru început a fost captată de procesul revenirii alfabetului latin în societate și învățământ, de însușirea subtilităților și dexterităților de predare în școală a limbii române, a literaturii și istoriei naționale. În perioada de lansare în peisajul revuistic ne interesa, evident, elevul, studentul, profesorul, iar, odată cu trecerea timpului, peste ani, registrul problematic s-a extins și diversificat, în preocuparea noastră făcându-și loc și intelectualul, cu predilecție cititorul „cultivat” sau cel interesat să acumuleze cunoștințe în sfera științelor umanistice. Am perseverat, așadar, în selectarea și ajustarea tematicii programului editorial, așa încât acesta să răspundă celor mai diverse opțiuni și preferințe (rămânând, evident, în domeniul limbii, literaturii, istoriei și artei românești în ansamblul ei). Pentru realizarea unei strategii de durată, care să garanteze publicarea exegezelor cu înaltă probă de competență, a unor texte decente, conținând informații de maximă utilitate corespunzător orizontului de simțire și cunoaștere al noilor generații, am constituit un grup de autori reprezentând personalități cu renume în tot spațiul limbii române.

Or, pentru a renaște și a-și redobândi identitatea românească, Basarabia, „trecută prin foc și prin sabie/ furată, trădată mereu”, reclama în anii ’90 ai secolului trecut, dar și mai târziu, nevoia unor autentice și solide repere spirituale, a unor instituții și oameni capabili să recupereze decalajul de gândire și acțiune al comunității băștinașe. Astfel, concepută ca un proiect identitar, sfidând mentalități și hotare, revista „Limba Română”, cu sprijinul unor remarcabili cărturari, a perseverat întru repunerea culturii române în circuitul ei firesc și reanimarea încrederii că steaua mântuirii noastre este Reîntregirea.

La ceas aniversar, gândul se îndreaptă spre colaboratorii revistei – cunoscuți și apreciați lingviști, critici și istorici literari, cercetători, scriitori, cadre didactice, jurnaliști etc. – unii dintre distinșii autori fiind prezenți și în această ediție specială. Le exprim profunda recunoștință tuturor autorilor de la 1991 încoace, pentru că au susţinut și întărit prin scrisul lor puterea și dreptatea cuvântului românesc rostit la Chișinău, pentru că au crezut în beneficiul, avantajele și fascinația traiectului identitar pe nume „Limba Română”. Sentimentele de gratitudine îi aureolează pe toți cei care au ales, prin colaborare și asistență, să ne fie alături atât în momente de bun augur, cât și în cele mai puțin faste (de care am avut, desigur, parte).

Sunt, de asemenea, onorat (și îndatorat!) să prezint sincere omagii coechipierilor mei, care, în condiții financiare și politice nu tocmai adecvate, au avut curajul să cioplească în minele verbului strămoșesc aducător în Basarabia de lumină, echilibru și confort moral. Existența și rezistența publicației, destinul și prestigiul ei au depins în totalitate de dragii, harnicii și răbdătorii mei condrumeți, cărora le mulțumesc din toată inima pentru munca lor fără preget și le spun, copleșit de emoție, că sunt niște oameni, pur și simplu, minunați. Mă bucur mult că o parte dintre foștii și actualii mei colegi (Ana Bantoș, Leo Bordeianu, Jana Ciolpan, Viorica-Ela Caraman, Tatiana Curmei (Fisticanu), Liliana Ganga (Rostea), Veronica Rotaru, Elena Vizir) s-au întrunit cu texte în această ediție specială, pentru a-și lăsa însemnele lor pe răbojul instituției, ce a făcut și va face parte pururi din viața și biografia lor. Mesajele de felicitare primite de la somități și prieteni ai „Limbii Române”, parte publicate în acest număr, sunt pentru întregul colectiv. Grație strădaniilor, a unui îndelung și neafișat efort comun, au fost editate 260 de numere de revistă, volumele de studii, articole și dialoguri din colecția „Biblioteca revistei Limba Română”. Constituită din zeci de mii de pagini, arhiva revistei (având acum însușirile unei prețioase averi culturale), pusă la dispoziția cititorilor în biblioteci și pe site-ul publicației, este sacra noastră ofrandă adusă pe altarul memoriei făuritorilor de neam și țară, o dovadă de netăgăduit că limba română este și patria noastră, a românilor basarabeni de azi și a celor care vor veni după noi.

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog