Varietăți antroponimice actuale

Antroponimul, prin definiție, este un lexem, care, în sistemul universal de denominație, se „specializează” în numirea persoanelor. Ca semn lingvistic, antroponimul se deosebește de numele comune prin faptul că se referă direct la denotat și nu trece prin faza de „concept”, așa cum stipula F. de Saussure că „semnul lingvistic unește un concept cu o imagine acustică” [1. F. de Saussure, Curs…,1998, p. 86].

1. Evoluția antroponimelor în limba română

Antroponimele din limba română au trecut prin mai multe etape, care au constituit obiectul cercetărilor întreprinse de diverși autori de-a lungul timpului [a se vedea: 2. Al. Graur; 3. Domnița Tomescu, 4. Maria Cosniceanu], pentru ca astăzi numele de persoană să ajungă la structura bine cunoscută și consfințită oficial: nume și prenume. Fiecare dintre cele două părți se stabilește și circulă în mod diferit.

 Numele (de familie) este moștenit și se transmite din generație în generație preponderent pe cale  paternă. Acesta nu poate fi schimbat sau modificat decât în anumite condiții stipulate de lege și, de regulă, persoanele îl acceptă așa cum este (în ultima perioadă, cu anumite ajustări de ordin ortografic), fără intenția de a-l schimba din varii motive subiective (că nu sună bine, că nu este pe  plac etc).

Altfel stau lucrurile cu prenumele. Aceasta este partea numelui dobândită și, în acest caz, la actul de denominație pot contribui părinții, nașii, rudele, biserica. Pe parcursul unei lungi perioade de timp, prenumele românilor erau „administrate” de biserică, deoarece, prin tradiție, copilul primea/dobândea la botez un nume fixat în calendarul bisericesc în ziua respectivă a nașterii pruncului. Astfel că numele calendaristice constituie o componentă de bază a nomenclatorului onomastic, fiind și astăzi purtate  de numeroase persoane. Printre cele mai  populare se numără Ion, Petru, Pavel, Vasile, Alexandru, Dumitru, Mihail,  Nicolae, Maria, Sofia, Ana, Claudia, Elena, Natalia, Irina, Victoria și multe altele, care au generat, la rândul lor, numeroase forme hipocoristice, specifice limbii române, cum ar fi: Gheorghe: Gheorghieș, Gheorghică, Gheorghiță, Ghițu, Ghiță, Ghițișor; Mihail: Mihalaș, Mihăiță, Mihai, Mișu, Mihu; Ana: Anica, Anuța, Anicuța, Anișoara, Maria: Mărioara, Măriuța, Marica, Maricica, Marusica, Marușca ș.a. Cele mai productive în acest sens sunt considerate prenumele Ion (cu aproximativ 650 de forme hipocoristice) și Maria [ 4.M.Cosniceanu,  p. 40].

Or, după o perioadă îndelungată (de secole), numele calendaristice încep să piardă terenul și în prezent sunt alese tot mai rar de către părinți. Încă în 1973 cercetătoarea Maria Cosniceanu afirma că „o categorie numeroasă de nume calendaristice sunt considerate nume învechite. Ele sunt purtate aproape numai de oameni bătrâni: Agapie, Amfilohie, Antip, Arvinte, Atanasie, Vartolomei, Gaftoana, Glicheria, Daria, Dorotei, Erotei, Eftodie, Ignat, Ioachim, Inochentie, Ioana, Istrate, Chirița, Chiriac, Xenofont, Luca, Marghioala, Martin, Matroana, Onufrie, Partenie, Pahomie, Pintilie, Profire, Safta, Susana, Tecla, Toma, Trifon”, iar scriitorii folosesc asemenea prenume pentru personajele de vârstă înaintată: mătușa Gafița, moș Hariton, badea Trifan. [M.Cosniceanu, p.41]. Alte prenume, considerate cândva frumoase şi sonore – Safta, Efrosina, Parascovia, Evdochia, Teodosie, Timofte ș.a. în prezent nu mai sunt deloc utilizate.

Mai mult chiar, nume care încă circulă azi destul de intens sunt considerate demodate, deci indezirabile pentru a fi date pruncilor. Printre acestea, conform unor surse de pe rețelele de socializare, se numără: nume de băieți – Vasile, Ion, Gheorghe, Constantin, Stelian, Petre; nume de fete: Maria, Dorina, Florica, Magdalena, Eleonora, Niculina  [4].  Și dacă numele incluse în precedenta listă (dată de Maria Cosniceanu) erau declarate vechi, acum pe rețelele de socializare apare un alt calificativ: demodate [5].

2. Tendințe actuale, moda numelor

În prezent,  un factor important care influențează alegerea unui nume pentru copilul nou-născut este moda. Acest factor – moda – este de natură socială și reflectă preferințele și tendințele societății într-o anumită perioadă de timp și într-o anumită regiune. Prin definiție, moda este un obicei, o deprindere colectivă, specifică, la un moment dat, unui mediu social. Dacă e să vorbim despre tendințele în materie de nume în spațiul nostru, acestea se manifestă în câteva direcții, pe care le urmărește moda în general: originalitatea, noutatea, prospețimea, capacitatea de a șoca și de a se deosebi tranșant de ceilalți.

Originalitatea – este dorința de a se manifesta într-un fel neordinar, pentru a evita banalul și lucrurile/numele considerate învechite. Pe rețelele de socializare, foarte active în ceea ce privește „ofertele” de prenume, se pot găsi multe informații care atestă starea actuală de lucruri. Ca și în materie de vestimentație, artă decorativă, arhitectură, muzică, stil de viață, bucătărie etc., moda numelor are propriile tendințe/trenduri și se schimbă foarte des.

Pentru a constata care sunt tendințele, de obicei, se recurge la statisticile oferite de autoritățile de la Starea civilă, în care sunt incluse, pe ani, numele cele mai frecvent alese. Astfel, în Republica Moldova, potrivit Agenţiei Servicii Publice, în anul 2020 cel mai folosit nume pentru băieţi a fost David – în 846 de cazuri. Urmează în top  - Matei, în 663 de cazuri, apoi numele  Bogdan cu 568 şi Maxim cu 555 de utilizări. În lista preferințelor, după alegerea părinţilor, sunt şi numele de botez Alexandru, Damian, Daniel, Artiom, Ion şi Gabriel. Acestea reprezintă 10 cele mai populare nume de băieți.

Pentru fete, în aceeași perioadă, cel mai popular nume a fost Sofia – cu 747 de utilizări. 729 de fetiţe au fost botezate Amelia, 448, Anastasia şi 438, Maria. Numele Victoria apare în 431 de cazuri, iar Daria în 430 de cazuri. Nu lipsesc de pe lista preferinţelor prenumele Eva, Alexandra, Evelina şi Andreea.

Tendințele nu se schimbă prea mult nici în 2021, în top menținându-se cam aceleași nume. Pentru băieți – David, Matei, Maxim, Daniel, Bogdan, Alexandru, Damian, Mark, Artiom, Ion.

În topul prenumelor feminine în 2021 au intrat Sofia, Amelia, Victoria, Daria, Anastasia, Maria, Eva, Alexandra, Evelina, Emma. [6]. Este de remarcat că în top rămân totuși prenumele considerate cele mai populare – Ion și Maria, iar celelalte, cu mici excepții, se regăsesc în repertoriul numelor calendaristice.

Însă tendințele se modifică destul de repede, căci  pentru anul 2022 topul preferințelor în materie de nume  vine cu o listă actualizată. Astfel, dacă în urmă cu câteva generații cele mai multe fete primeau la naștere nume românești precum Andreea, Mădălina, Ana, Ioana, Diana sau Alina, acum lucrurile  s-au schimbat. În anul 2022, au fost la modă prenume ca: Anastasia, Amelia, Alice, Adela, Barbara, Beatrice, Carolina, Catinca, Clara, Casiana, Casandra, Dora, Daria sau Daiana. Lista de nume pentru fete la modă în 2022 continuă cu: Dalia, Eliana, Ella, Evelyn, Flavia, Gloria, Grațiela, Iris, Ingrid, Ilinca, Liana, Magda, Mara, Olivia, Rania, Rebecca, Sonia, Sara și Tania.

De asemenea, numele de băieți la modă în 2022 nu mai erau aceleași ca în trecutul nu prea îndepărtat,   deși unele rămân încă în trend, precum Alexandru, Daniel, Luca, Lucian și Sebastian. Câteva exemple de prenume preferate în prezent sunt: Oliver, Felix, Theodor, Thomas, Arthur, Benjamin, Samuel, Louis, Joseph sau Simon. Lista numelor de băieți la modă în 2022 continuă cu: Adam, Nicholas, Edward, Raul, Tudor, Martin, Liviu, Mihai, Marius, Narcis, Darius, Ciprian, Sorin, Ioan, Rareş, Radu, Albert, Codrin, Damian, Eric, Horațiu, Mihnea, Oscar, Sabin, Fabian, Vincenţiu, dar și Dominic și Achim – cum îi cheamă și pe cei doi fii ai lui Alex Velea și ai Antoniei [7].

3. Prenume neobișnuite

Însă moda are și alte fațete. Pe lângă numele preferate și utilizate pe larg, sursele statistice atestă și o categorie de nume considerate rare, neobișnuite, exotice, stranii, nostime sau chiar stupide. Anume libertatea de alegere și goana după originalitate îi fac pe unii părinți să le dea copiilor nume „neconforme” și această „modă” apare pe toate continentele și în toate țările.  „Spune-mi care îţi este numele şi-ţi voi spune cine eşti”, cam aşa ar suna o zicală. O scurtă listă de prenume date copiilor în ultimul timp poate demonstra cum evoluează „moda numelor”.

Băieței: Vlaicu, Damir, Iosif, Advin, Lucas, Carol-Bogdan, Anzor, Rafael, Salvador, Matias, Caleb, Tom Alexandre, Calestin, George Leonard, Iuvenalie, Robert, Dastinel, Angelo, Dacian, Ayaan, Rodinel, Ianis sau Yanis, Bushra, Avram, Achim, Samuel, Elisei, Emanuel, Dastan, Levi, Savelie, Fabian, Bogdan, Ernest-Mihai, Matei, Ernest, Tigran, Emanuel, Monole, Iacob, Rafael.

Fetițe: Liviana, Amma, Melinda, Noami, Doroteea, Filoteea, Noemi, Melahat, Giulia, Ilaria, Melissa, Mireea, Salomeea, Aria, Vasilica, Yvette Maria, Viadelia, Vitalina, Mira, Maria-Francesca, Mihaela-Elissa, Emanuela, Ella-Persidia, Mărina Magdalena, Ailin, Giulia, Eliseea, Petronela, Geneza, Delmira, Nansi, Gabriela, Lavinia, Lavinia-Gabriela, Elina, Amedeia, Estera, Iris, Sara, Francesca, Camellia, Mariela, Milena, Analia, Kira, Emma, Demetra, Medeea, Deya, Iraida, Iarmina.

Prenumele este mai mult decât un cuvânt propriu care denumeşte o persoană, pe care o însoţeşte pe toată durata vieţii şi, în multe cazuri, chiar pare a fi predestinat, pentru că, într-o oarecare măsură, îi determină soarta. Prenumele este pus fără acordul nemijlocit al purtătorului, astfel încât toată răspunderea pentru o eventuală nepotrivire sau neacceptare revine părinţilor.

În ultimul timp, s-a conturat o întreagă listă de prenume neobișnuite. BĂIEŢI: Ariel, Darwin, Danik, Azur, Plamen, Tamerlan, Teador, Jador, Romio.   FETE: Alistar, Apolinaria, Cristal, Devia, Alea, Iuvinelle, Karelya, Iunona, Flaviana.

 În dorinţa de a se evidenţia şi de a-şi etala înălțătoarele sentimente părintești, moldovenii s-au întrecut în a da prenume neașteptat de originale, cum ar fi: Ţărăncuţa, Cristalin, Dumbrăviţa, Revelino, Romaniţa, Drăgostina, Miralina, Aelita, Gabriel Nicolae La-Falaise, Crăiţa, Dulciana, Mrazic, Dura, Levâi, Ling, Borsros, Buric, Bou, Purcica, Guzgan, Balaur, Lada, Bâcioc, Ou, Chefir, Rachiu.

Conform presei, în acest sens, cel mai mult se evidențiază  etnicii romi (în Soroca există chiar un Ceburaşka),  dar nici capitala nu rămâne în urmă cu originalitatea, aici înregistrându-se nume ce par deosebite pentru unii, însă cam  deocheate pentru alţii: Ion al IV-lea, Junior, Vaiva, Cloe, Nelson şi Coiu. În schimb, par a fi clare motivele care i-au determinat pe niște părinţi din Chișinău să-și numească fiica  Monna Lisa O La Joconda, în onoarea acestei capodopere a lui Da Vinci [8]. 

În încercarea de a conferi numelui și, respectiv, copilului, o notă de noblețe, unii părinți aleg în calitate de nume titluri de aristocrați. Astfel, 15 moldoveni se numesc Graf,  o persoană poartă prenumele de Contesa, iar trei persoane din țara noastră se numesc Lavanda. Asta arată datele Agenției Servicii Publice, care a pus la dispoziție un motor de căutare în care se poate verifica numărul persoanelor ce poartă un anumit nume sau prenume.

Potrivit aceleiași surse, în Moldova există o persoană care se numește Soare. Ce-i drept, nu se cunoaște dacă e vorba de un bărbat sau o femeie, întrucât motorul de căutare nu specifică sexul. Un alt cetățean se numește Mercurii, probabil în cinstea celei mai apropiate planete de Soare. Există, de asemenea, persoane ce poartă numele Prinț, Prințesa, Zolușka.

Ingeniozitatea unor părinți a mers și mai departe - avem și o persoană care poartă numele Lenin, în cinstea liderului bolșevic. De asemenea, potrivit bazei de date a Agenției Servicii Publice, în Moldova există persoane cu numele Aristotel și Socrate, în cinstea filozofilor din Grecia Antică. Acestea sunt unice. Unice sunt  numele Delfina, precum și Păsărica, iar două femei se numesc Rândunica. Alții au preferat denumiri de țări pentru odraslele lor. Cinci femei din Moldova poartă numele Argentina, iar una a fost numită Islanda. În țara noastră sunt și oameni care au în calitate de prenume denumiri de mașini. Patru cetățeni se numesc Mercedes, iar unul se numește Logan. Există în Moldova și 21 de persoane cu numele Chanel, precum și o fetiță numită Chanelle, în cinstea renumitului brand de haine și cosmetice.  Patru oameni se numesc Vandam, în cinstea celebrului actor american, iar două poartă numele Diamant [ 9].

Pentru sonoritatea denominației unei persoane, este important și felul cum se combină (sau nu) prenumele cu numele. Astfel, vecinii de peste Prut au copii ce poartă numele de  Mirel Joacă-Bine, Mariano-Monamur Stelian Ion, Superman Sava, Batman Bin Superman, Bred Pit, Beckham Figo Zidan  Poenaru, Alexandru-Dick Păsărică, Tom-Mac-Bil-Bob-Constantin  Cojocaru, Verginica Vacăgrasă. Cu prenumele Strugurel figurează 192 de inşi, urmează Portocala – 65 de persoane, Ministru – 22, Lămâia – 18, Poliția – 3, Justiția – 2, Semafor -1 [10].

Cu câțiva ani în urmă, presa constata că „în România s-au înregistrat sute de prenume situate la limita dintre amuzament şi ridicol. Cele mai „colorate” nume aparţin etnicilor romi, printre ale căror preferinţe denumirile unor mărci de maşini se află la mare căutare”. În România, există 146 de persoane care se numesc Dacia, iar alte şapte persoane poartă numele Logan, Solenza, respectiv, Renault. În topul numelor de maşini se află însă Mercedes, prenume purtat de nu mai puţin de 315 români.

Ministru, Justiţia, Poliţia, Preşedinte, Portocala, Lămîia, Strugurel sau Televizor completează lista prenumelor utilizate frecvent de persoanele de etnie romă. De la Mariano Monamour, la Leuştean şi Semaforu. Alte prenume haioase înregistrate în România sunt: Miss-America, Rîndunel, Struţ, Superman, Paracetamol, Termopan, Papanas, Facultatea, Expertiza, Farmacia, Prostu, Sentiment-Brusli, Făt-Frumos, Milion, Seif, Judecător, Strălucirea, Ilegitim, Medalion, Piersica, Roberto-Bagio, Mihai-Eminescu, Mariano-Monamour, Tom-Mac-Bil-Bob-Constantin, Hitler, Bin Laden, Pele Santos del’April, Amorel [11].

Se orientează spre nume originale și rușii. Este cunoscut că, într-o perioadă trecută de avânt revoluționar, erau încurajate practicile de creare a prenumelor ce reflectau o anumită situație/campanie politică. În amintirea conducătorului bolșevic Vladimir Ilici Lenin, dar și a unor evenimente revoluționare,  au fost create și au devenit destul de răspândite prenume ca Vladlen (de la Vladimir Lenin), Vilen (de la Vladimir Ilici Lenin), Revmira (Revoliuția mira), Octeabrina (de la Okteabri, luna revoluției) sau prenume create prin prescurtarea cuvintelor din lozincile timpului cum ar fi Kukuțapoli (kukuruza țarița polei – porumbul împăratul câmpurilor), Dazdraperma (Da zdravstvuet pervoe maia – Trăiască întâi mai) [12]. 

În ultimii ani, la ruși, printre cele mai neobișnuite nume de băieți înregistrate în acte  sunt Amadis, Vedagor, Anghel, Sever, Egor-Svetozar, Liudamir, Veter, Okean, Aladdin, Gheroi, Lucherii, Krișna, Edem, Dobromâsl, Neron, Prinț, Salat Latuc; nume de fete:  Juja, Millianera, Rossia, Volea, Privatizația, Kleopatra, Luna, Zabava, Almaza, Reabina, Tiulpan, Țarița, Ofelia, Glavictoria, Viagra [13].   

Și rețelele de socializare influențează în mod direct gusturile părinților în materie de nume.  Diverse surse menționează nume neobișnuite, de exemplu,  un egiptean și-a numit fiica  Facebook, un cuplu izraelian i-au pus fiicei numele Like (cunoscutul semn „îmi place”),  iar în SUA o fetiță a primit numele Hashtag (modalitate de a înștiința prin etichetarea tipului de conținut).

4. Reglementări și restricții

Informațiile și trendurile promovate în prezent pe rețelele de socializare pot crea impresia că, în ceea ce privește numele date copiilor, părinții pot face ce vor. În spațiul basarabean, această percepție poate fi creată și de faptul că, până la independență, existau diverse restricții (oficiale sau neoficiale) în legătură cu înregistrarea prenumelor, de exemplu, în actele de stare civilă se putea înscrie doar varianta oficială (deplină) a prenumelui. Formele populare, scurte sau hipocoristice nu puteau să apară în acte, în care erau acceptate, de exemplu, doar Maria, Ana, Alexandra (nu și Mărioara, Anișoara, Sanda)  sau Anatolie, Ion/Ivan, Dumitru (nu și Tolea, Ionel, Nicu, Mitrea). În prezent, în Republica Moldova nu există reglementări speciale în ceea ce privește forma/semnificația prenumelui dat. În acest sens, se poate constata o mare diversitate de forme, de exemplu, ortografice,  ale aceluiași nume cum ar fi: Lilia/Lilea/Lylea, Teodor/Teador/Theador, dar și foarte multe variante ce contravin regulilor ortografice ale limbii române: Alyna, Samvel, Avgustin, Vania, Anjela, Viktar, Vadym, Vădim, Măria, Dmytro, Igori,  Ielena, Svitlana, Andreia, Kirill, Maddalena  [A se vedea: 14. Tatiana Trebeș].

În situația în care părinții au libertatea aproape totală de a alege numele pentru copiii lor, doar angajații de la oficiile de stare civilă mai pot uneori „tempera” avântul creator al unora, refuzând să înregistreze în acte nume de tipul Regina Elisabeta,  Barcelona sau Jupiter.  Părinții exagerează uneori și în ceea ce privește preferințele pentru numele duble/triple și multiple, căci de la „banalele” Ana-Maria, Alina-Cristina-Felicia sau Dragoș-Răzvan-Andrei se poate ajunge la o listă întortocheată, asociată cu o singură persoană și care este greu de inserat în acte. Astfel că, în România, Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, începând din 2  mai 2022,  românii nu pot avea mai mult de trei prenume. Modificarea legii cu privire la actele de stare civilă a intrat deja în vigoare. Autoritățile anunțau că, până acum, cel mai lung prenume din România avea nouă cuvinte, dar  nu au făcut publică această creație antroponimică [15].

În unele țări există diverse reglementări cu privire la prenumele date copiilor. În Islanda, de exemplu, există un Comitet al numelor (Comité des noms), care veghează ca islandezii să opteze pentru un prenume acceptat oficial. Aici există un registru ce conține 3000 de prenume care respectă „tradiția lingvistică islandeză” și, cu toate că mulți nu sunt de acord cu reglementările impuse, datorită acestora, se evită totuși anumite excese. În special este vorba de cazurile când prenumele poate prejudicia interesul copilului, îi poate crea frustrări și dificultăți de comunicare cu cei din jur.

Și legislația franceză prevede cazurile când funcționarul de la Servicii publice poate respinge un prenume. Aceasta se poate întâmpla în anumite situații: dacă prenumele are conotații negative, ridicole, peiorative, ce îi pot crea copilului probleme de ordin psihologic și social; dacă este prea complicat (se admit doar prenumele care conțin nu mai mult de trei cuvinte); dacă face referință la o personalitate desconsiderată în plan istoric. Sunt, de asemenea, prevăzute reglementări ortografice, în sensul că prenumele pot fi scrise conform regulilor limbii franceze, cu semnele diacritice respective și nu se admit litere și semne din alte limbi [16].

5. În loc de concluzii

Din cele expuse mai sus, putem evidenția câteva aspecte care s-au manifestat în ultimul timp în materie de antroponime, mai concret în sfera prenumelor. În Republica Moldova, în perioada de după declararea Independenței, în 1991, au început să apară noi tendințe în ceea ce privește onomasticonul local. Printre acestea se pot menționa:

–    Reducerea numărului prenumelor rusești – Tatiana, Ludmila, Svetlana, Galina, Oleg, Igor, Iurii,  dar și a unor forme scurte și hipocoristice ale prenumelor calendaristice, create după modelele rusești, de ex., Tanea, Manea, Sveta, Liuda, Catea, Galea, Ira, Iura, Șura, Vasea, Kolea, Tolea, Fedea, Sașa, Natașa, Pașa, Mișa, Dima ș.a. Ultimele mai pot fi întâlnite doar în comunicarea colocvial-familiară și nu figurează în actele oficiale.

–    Reapariția unor  prenume creștine tradiționale (sau monahale), care mult timp au lipsit din nomenclatorul permis de oficialitățile sovietice – David, Matei, Adam, Luca, Ioana, Eva, Magdalena, Apolinaria, Teofil...

–    Prin anii ’90 ai secolului trecut se manifesta pregnant preferința pentru prenumele românești tradiționale și ale celor create pe teren  propriu: Ștefan, Răzvan, Doina, Viorica, Rodica, Luminița, Romanița, Traian, Radu, Sorin...

–    Devin mai numeroase împrumuturile din nomenclatorul onomastic occidental – Mercedes, Ricardo, Raimond, Agness, Cleopatra, Adela, Laura, Cristina, Cristian, Emilia, Felix, Amelia.

–    Capătă o răspândire tot mai largă numele duble/triple, care, practic, lipseau în perioadele anterioare: Ana-Maria-Francesca, Radu-Octavian, Amalia-Nicoleta...Sandu-Andrei, Magdalena-Vanessa, Ana-Camelia, Gheorghe-Mario, Eugen-Claudiu, Maria-Simona, Maria-Biatrice [17, Tatiana Trebeș, p.63-69].

–    Spre deosebire de perioada sovietică, atunci când în acte se puteau înregistra doar formele pline/oficiale ale prenumelor (Alexandru, Mihail, Nicolae, Elena, Aurelia, Vladimir, Nadejda), acum capătă o răspândire tot mai largă prenumele cu formele scurte sau/și hipocoristice, admise în actele oficiale: Sanda, Alex, Nica, Lica, Ilinca, Doinița, Aurica, Ionuț,  Nicu, Vasilică, Vlad, Aurica, Anișoara, Nadia.

–    Din punct de vedere gramatical, o serie de prenume feminine preiau formele de declinare ale substantivelor masculine. Dacă prenumele feminine tradiționale, terminate, de regulă, în -a, aveau două forme – Nominativ - Acuzativ: Ana; Genitiv-Dativ (a) Anei, o serie de prenume actuale cum ar fi Carmen, Ingrid, Abigail sau prenume scurte de tipul Gabi, Bety (de la Gabriela, Beatrice) nu se mai încadrează în această schemă, ci se declină ca substantivele masculine, având o singură formă pentru toate cazurile: N – Ettel; G – a lui Ettel; D – lui Ettel; A – pe Ettel. Din cauza acestor forme specifice, este destul de dificil de constatat dacă prenumele aparține unei persoane de sex masculin sau feminin.

–    Se reduc posibilitățile de formare a hipocoristicelor, deoarece sufixele diminutivale românești  nu se pretează aplicării la prenume ca  Ingrid,  Cleopatra,  Kevin,  Lucas, Marius, Charlotte, Felicia, Medeea, Marco, Tomas, Julien ș.a. Un registru afectiv pentru acestea se poate obține doar prin modificări, cum ar fi prescurtările, de ex.,  Tomas – Tom – Tomică.

Numele persoanei este un semn distinctiv care îl deosebește de cei din jur, acesta devine însemnul personalității sale și îl însoțește toată viața. Iar prenumele, pentru care se mai utilizează și denumirile  numele de botez sau numele mic, este o parte indispensabilă a comunicării în viața de zi cu zi, în practicile sociale, educaționale, economice, în spațiul public ș.a.m.d. Asocierea constantă a unei persoane cu un nume/prenume și felul în care acesta este receptat de cei din jur a condus la ideea (destul de răspândită) că numele poate influența destinul omului, iar prenumele, dobândit prin botez și/sau prin contribuția părinților, rudelor, iese totdeauna în față și are o mare importanță ca persoana să se simtă bine, confortabil cu el, până la urmă, să fie mândră de numele său.

Iar procesele care se derulează pe parcursul anilor în sfera antroponimelor constituie un domeniu de cunoaștere și de cercetare dintre cele mai actuale.

Referinţe bibliografice

F. de Saussure. Curs de lingvistică generală. Bucureşti, 1998

Al.Graur. Nume de persoane. București: Editura științifică, 1965

Domniţa Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Bucureşti, 2001

Maria Cosniceanu, Studiu asupra numelor de persoane, Chișinău: Știința, 1973;

https://acasa.ro/cresterea-copilului-365/nume-de-copii-pe-care-toata-lumea-le-evita

(https://diez.md/2022/01/01/topul-celor-mai-populare-nume-de-baieti-si-fete-pe-care-le-au-ales-parintii-din-moldova-in-anul-2021/

https://mamaplus.md/mama-si-copilul/0-1-ani/nume-la-moda-2022-lista-din-care-poti-alege-pentru-baieti-si-fete

https://yupi.md/nume-stranii-si-amuzante-la-moldoveni-cele-mai-ciudate-nume-de-botez-ilegale-in-lume/

https://mamaplus.md/stiri/care-sunt-cele-mai-caraghioase-si-ciudate-nume-din-republica-moldova

https://yupi.md/nume-stranii-si-amuzante-la-moldoveni-cele-mai-ciudate-nume-de-botez-ilegale-in-lume/

https://moldova-suverana.md/article/topul-celor-mai-caraghioase-nume-din-romania_12240

http://savok.name/298-imena.html

https://www.pnp.ru/social/v-rossii-okonchatelno-naveli-poryadok-s-imenami.html

Tatiana Trebeș, Despre obligativitatea / neobligativitatea elaborării și implementării reglementărilor onomastice în Republica Moldova https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/151-158_4.pdf

https://someseanul.ro/cel-mai-lung-prenume-al-unei-persoane-din-romania-contine-9-cuvinte-de-acum-pot-fi-maxim-trei-cuvinte/

https://www.bfmtv.com/societe/zemmour-veut-obliger-les-parents-a-donner-des-prenoms-francais-a-leurs-enfants-que-dit-la-loi-en-fran

Tatiana TREBEŞ, Tendinţe de modernizare a sistemului onomastic tradiţional (cu referire la prenumele din oraşul Orhei) În: „Limba Română”, 2014, nr 2, p.63-69.

Current anthroponymic varieties

Keywords: onomastics; anthroponyms; personal names; anthroponymic variants; loan

Each ethnic group has its own anthroponymic background, formed in accordance with cultural traditions and the peculiarities of expression in the respective languages. In the 21st century, several intercultural influences are taking shape, which change the traditional anthroponymic paradigms. Given the fact that a person’s name is fixed in personal bonds, clear rules are needed for establishing the onomastic nomenclature and its use, including writing, changing, modifying names, rendering foreign names, etc. In several countries there are normative acts regarding the use of personal names, and a series of practices can be adopted in the Republic of Moldova.