Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

DIALOGUL ARTELOR

Glebus Sainciuc: un artist plastic al întregului popor

Vlad POHILĂ

Alte articole de
Vlad POHILĂ
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIX, 2009

Pentru tipar

...În epocile ticăloşite de conflicte – militare, politice, economice, sociale sau de altă natură – „muzele tac”, ori, mai simplu spus, oamenii de artă rămîn cumva în umbră. Decenii la rînd, pămîntul acesta al nostru, al Basarabilor adică, s-a aflat şi se mai află într-o situaţie de neinvidiat: scriitorii, artiştii, cărturarii, dacă nu se pliază fără crîcnire Puterii, atunci sunt lăsaţi în ariergardă, dincolo de atenţia, grija, aprecierea celor mari. Mai mult: tot felul de impostori ajunşi lideri ar dori ca nici mulţimile să nu ştie ce mai face, cum se mai descurcă, ce mai creează fruntea intelectualităţii naţionale. Şi atunci, ce le mai rămîne acestor creatori decît refugiul în cercul lor strîmt? Sunt însă şi excepţii, aproape că fericite. Există şi oameni de artă care, în pofida indiferenţei sau agresivităţii, etalate de potentaţii zilei, s-au bucurat de o vie comunicare cu mulţimile, de aprecierea şi admiraţia acestora. Şi dacă ar fi să întocmim o listă a intelectualilor de marcă basarabeni care s-au aflat mereu în centrul atenţiei publice, respectiv, la temperatura maximă a preţuirii şi dragostei generale, în capul acestui top imaginar ar trebui pus maestrul Glebus Sainciuc.
 
Artist plastic de o apreciabilă originalitate, Glebus Sainciuc este o prezenţă remarcabilă în viaţa culturală a Chişinăului şi a întregii Republici Moldova. Formează, de o viaţă deja, un formidabil cuplu cu pictoriţa Valentina Rusu-Ciobanu (n. 1920); împreună au crescut fiul Lică Sainciuc (n. 1947), ajuns şi el pictor de seamă şi un excelent specialist în studiul artelor.
Glebus Sainciuc s-a născut la 19 iulie 1919, la Chişinău, într-o casă de lîngă biserica Sf. Vineri, pe malul Bîcului, nu departe de casa în care a copilărit şi celebra noastră cîntăreaţă Maria Cebotari...
Face studii la faimosul, pe atunci, Liceu „B.-P. Hasdeu”,din capitala basarabeană, avînd un excelent îndrumător şi susţinător în pasiunea sa pentru artă: profesorul de desen A. Niculescu. În anul 1942 susţine bacalaureatul, după care studiază, pînă în 1944, la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti. După război, absolveşte Şcoala de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chişinău (1947), în acelaşi an fiind primit în Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova.
Debuturile sale în pictură sunt marcate de căutările specifice anilor ’30-’40 din artele plastice române şi vest-europene. În Basarabia sub ocupaţie sovietică este nevoit să se conformeze un timp rigorilor acelui regim, realizînd compoziţii inspirate din viaţa oamenilor simpli: Viticultori (1954), La cramă (1955), La ferma de lapte (1957), Zootehnicianul V. Untilă (1959), Masa mare (1960). Cultivă cu succes genul portretului: Elevă (1961), Cîntăreaţa Maria Bieşu (1967), Medicul Vasile Anestiade (1972), Ion Creangă (1978), Pictorul Igor Vieru (1979)... Mai rar, pictează şi portrete cu tematică „realist-proletară”: Muncitoare de la uzina „Microfirul” (1969), Veteranul de război P. Nazarenco (1970), Energeticienii – contemporanii mei (1984), La uzina „Electromaşina” (1987) etc.
S-a impus totuşi, Glebus Sainciuc, cu multă dăruire, printr-o galerie de portrete ale contemporanilor, cu precădere oameni de arte, de litere, savanţi: Actriţa Nina Vodă (1966), Prozatorul Vasile Vasilache (1968), Nana; scriitorii Lida Istrati, Petru Cărare (1970), Leonida Lari (1972), Vladimir Beşleagă (1973), Traducătorul Igor Creţu (1973), Muzicianul V. Goia (1976), Scriitorul Andrei Burac (1987), poeţii Valeria Grosu (1992), Iulian Filip (1993); Doiniţa împreună cu Lică Sainciuc, Criticul de artă Larisa Turea, Acad. Petru Soltan (1995), Cîntăreţul Radu Dolgan (1996), Economistul Vasile Şoimaru (2006) etc. În acest compartiment cu creaţii executate, de regulă, în ulei pe pînză (uneori – carton, ulei, guaşă, cărbune; hîrtie, carioca) se detaşează categoric un excelent portret al cîntăreţei de operă Maria Cebotari (1910-1949), realizat în ulei pe pînză, în 1976 – aşadar, într-o perioadă cînd numele cunoscutei interprete era ţinut la index de către autorităţile sovietice.
Un alt capitol în creaţia lui G. Sainciuc îl constituie şarjele şi / sau caricaturile, reprezentînd chipurile a numeroşi actori, artişti plastici, scriitori, muzicieni, interpreţi, oameni de ştiinţă, jurnalişti, profesori, bibliotecari, precum şi tineri studioşi, ţărani, muncitori etc. Numai în ziarele şi revistele din Chişinău a publicat circa 500 de asemenea lucrări; numărul şarjelor executate instantaneu şi dăruite protagoniştilor se cifrează la aproximativ o mie. În anii 1969-1979 a realizat Bagatele – o serie de desene executate prin asociaţie cu muzica (hîrtie, tuş, circa 300 de lucrări).
Glebus Sainciuc este promotorul unui gen nou, inedit şi extrem de original în arta plastică basarabeană – măştile, executate printr-o metodă proprie, destul de complexă, şi, de multe ori – jucate pe scenă de autor, în cadrul unor adevărate spectacole (unul dintre acestea avîndu-l regizor pe Andrei Vartic). În perioada 1957-1997 maestrul a creat peste 300 de măşti, reprezentînd fruntaşi ai vieţii culturale româneşti (Valentina Rusu-Ciobanu, Mihai Grecu, Aureliu Busuioc, Nicolae Sulac, Ion Druţă, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Anastasia Lazariuc, Sofia Rotaru, Eugeniu Coşeriu, Liviu Ciulei, Ana Blandiana, Adrian Păunescu şi încă mulţi alţii) sau din alte spaţii spiritual-geografice (Marcel Marceau, Jean-Paul Sartre din Franţa; Arkadi Raikin, David Oistrah, Bulat Okudjava, Aleksandr Soljeniţîn, Alla Pugaciova, Andrei Voznesenski ş.a. din Rusia; Luciano Pavarotti din Italia; cîntăreaţa Anne Veski din Estonia; poetul Imantis Ziedonis şi cîntăreaţa Laima Vaikule din Letonia; poetul Ghevork Emin din Armenia; prozatorul Cinghiz Aitmatov din Kirghizia etc.).
S-a manifestat şi ca autor de grafică (Mama, 1933; Clasa a VI-a de liceu, Valentina, 1939; Maria Drăgan, 1984; Ana-Maria, 1993), la fel – şi ca ilustrator de carte, executînd ilustraţii atît pentru lucrări umoristice – cum ar fi Parodii (1965), apoi Parodii şi epigrame (1976, 1981) de Petru Cărare, cît şi pentru volume cu tematică diversă: Cartea poeziei-1974 (1974), Cu tot ce a fost odată el: Memoriei lui Alexandru Cosmescu (1992), Mass-media în top: 50 plus 1 jurnalişti în / din Republica Moldova (2000) etc.
Maestrul G. Sainciuc a participat la mai multe expoziţii organizate în muzeele din Chişinău (prima expoziţie personală a avut-o aici în 1963), precum şi peste hotare: Sofia (Bulgaria), Baku (Azerbaidjan), Kiev, Odesa, Lvov (Ucraina), Havana (Cuba), Montreal (Canada), Moscova, Petersburg (Rusia), Paris, Grenoble (Franţa) ş.a. Creaţii de ale sale se află în zeci de muzee şi în sute de colecţii particulare. Participant cu măşti la emisiunea umoristică Vokrug smeha a Televiziunii din Moscova, este protagonist al unui film documentar-artistic realizat de un grup de creaţie din Finlanda, Norvegia şi Suedia (anii ’70-’80 ai sec. XX). În 1983 este lansat filmul documentar intitulat Glebus, o creaţie a regizorului Valeriu Jereghi. Participă, cu un surprinzător succes, la Festivalul mondial de teatru de la Avignon, Franţa (1994).
În 1980 devine laureat al Premiului de Stat al R.S.S. Moldoveneşti, peste ani obţine titlul onorific de Artist al Poporului din Republica Moldova (1991). Laureat al Concursului republican de desen (1964), în 1971 i s-a decernat Medalia de argint a EREN – Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a fostei U.R.S.S.) pentru o serie de portrete şi grafică. Cavaler al Ordinului Republicii (1999), doctor honoris causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2009). Deţine mai multe menţiuni, inclusiv Diploma Partidului Liberal din Moldova Pentru merite deosebite în promovarea valorilor liberalismului modern prin intermediul literaturii, teatrului, artei plastice şi muzicii; Diplome de excelenţă din partea săptămînalului „Literatura şi Arta”, a Teatrului „Satiricus – Ion Luca Caragiale”, alte distincţii ale diferitor instituţii mass-media şi de cultură din Chişinău.
La onorabila-i vîrstă de nouă decenii, maestrul G. Sainciuc participă la numeroase manifestări culturale organizate în muzee de artă, galerii, biblioteci, universităţi etc., de fiece dată înviorînd evenimentele, conferindu-le un spor de calitate şi de artistism. La această remarcabilă aniversare îi urăm din suflet multă sănătate şi să fie cît mai des printre cei care-i preţuiesc la justa valoare admirabilele-i energii umane şi artistice.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog