Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

4-10 octombrie 2004

Grigore CHIPER

Alte articole de
Grigore CHIPER
Revista Limba Română
Nr. 1-3, anul XVII, 2007

Pentru tipar

4-10 octombrie 2004
• Începe recensământul populaţiei Republicii Moldova.
• Mai mulţi recenzori invocă anumite obstacole în procesul chestionării populaţiei.
• Consilierii comunişti nu se prezintă la şedinţele Consiliului Municipal Chişinău.
• Curtea de Apel suspendă hotărârea Consiliului Municipal de desemnare în funcţii a viceprimarilor şi pretorilor.
 
Luni
O zi cu lâncezeală. O zi mai degrabă pentru un jurnal al lecturii sau amintirii decât al trăirii. Mă gândeam să stau acasă, căci nu aveam program, dar am ieşit totuşi în oraş pentru câteva treburi casnice. Am remarcat că oamenii, inclusiv eu, sunt îmbrăcaţi în alb-negru sau gri. Acum câţiva ani, când se puteau procura haine second-hand la preţuri derizorii, lumea arăta parcă mai pestriţ. Am intrat într-o librărie. Peste tot – titluri care se schimbă atât de greu, dicţionarul lui Stati rătăcit printre cărţi, dar şi alte semne ale democraţiei mereu ameninţate. Seara, soţia primeşte un telefon de la o cunoscută stabilită cu familia tocmai în Canada. Vorbesc mult. O întreabă, la un moment dat, în ce limbă vorbesc în casă. Nu aud ce i se răspunde dar, după ce închide, soţia face: „De parcă n-a mai trăit în Moldova!”. Şi eu primesc un telefon. O colegă vrea să ştie cum se descifrează în engleză S.O.S.
 
Marţi
A fost o zi care nu te marchează decât prin oboseală. Câteva ronduri pe la medici cu copiii, consultaţii, teste, analize, rezultatele finale vor fi mai târziu. A doua parte a zilei, la serviciu, purtând aceeaşi mină serioasă pentru a ţine situaţia sub control.
Dar a mai fost ceva. Mă acostează în stradă două militante religioase care pescuiesc în vacuumul post-comunist. Una, foarte activă, mă tot tachinează cu viitorul sumbru al nostru şi al copiilor. O întreb dacă vorbeşte româneşte. Cealaltă, văzându-şi colega că se fâstâceşte, îi sare în ajutor. Ideea lor este că prezentul e foarte prost şi nu poate evolua decât într-un viitor hidos. Ideea mea e alta: avem o brumă de libertate, un trai relativ liniştit în comparaţie cu războiul sau cu totalitarismul fad care nu te lăsa să faci doar figuraţie. Brusc se întorc şi pleacă.
Ar fi fost o zi obişnuită dacă nu se dădeau pe posturi reportajele aglomerate despre şcolile româneşti din Transnistria sau ceea ce a mai rămas din ele. Noţiunea de „român” mai provoacă alergie.
Chiar şi în această zi merg la ore, fără nici un fel de rabat. Ziua Pedagogului e o sărbătoare convenţională, cum a zis, fără să zâmbească, un coleg de serviciu. Seara mă simt cam epuizat, stors, aiurit. Sătul de lucru, caut noaptea patul.
 
Miercuri
A început recensământul. Nu ştiu dacă trebuie să mai arunc o piatră în grădina guvernanţilor de ieri, adică a democraţilor noştri care, pe lângă cele pe care nu le-au făcut, nu au efectuat un recensământ pe care să te poţi bizui oricând. Cum vor arăta acum datele la rubricile „naţionalitate” şi „limbă”, chestiune atât de sensibilă într-un stat „polietnic” cum este Republica Moldova? Azi au fost câţiva recenzori la Facultate şi i-au anchetat pe studenţi. Mi s-a părut nepoliticos să-i întreb ce au scris studenţii la rubricile respective, dar din remarce am dedus că sunt moldoveni de expresie românească, adică ceva asemănător cu austriecii care vorbesc germana.
 
Joi
De la 1 septembrie curent la Universitatea la care predau s-a făcut o contrareformă în urma căreia şarja didactică s-a mărit substanţial şi profesorii s-au transformat în nişte salahori şcolari. Stau zăvorâţi în sălile de curs mai mult de jumătate de zi, merg la ore fără prea mult entuziasm, exercitând o simplă reproducere a unor lucruri, ceea ce li se transmite imediat studenţilor, dar nu te poţi revolta într-o societate în care fiecare se descurcă pe cont propriu. Astăzi, la cursul despre Coşeriu, am explicat plecarea marelui lingvist peste hotare printr-o comparaţie cu starea actuală, într-o ţară mică şi săracă nu poţi obţine studii aprofundate din motive obiective, încerc să formulez temele pentru studenţi, dar o fac iarăşi cumva anemic, încât amân pentru mai târziu. Studenţii vor ca acestea să fie neapărat uşoare, ca o vacanţă pe plajă sau ca gândul la străinătăţuri. Înţeleg.
Noutatea politică a zilei e că Turcia poate începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Anul-limită 2019 nu e atât de departe pentru turcii care au aşteptat mai mult. Este foarte important ca Ucraina să fie prinsă într-un corset al Uniunii. Dacă problemele se rezolvă în mare parte în Ucraina, Transnistria se transformă în al doilea Kaliningrad pentru care există reţete. Rusia simte aceste pericole, de aceea luptele electorale din Ucraina deja se anunţă a fi foarte dure, iar Transnistria va iniţia un referendum despre viitorul ei. Tot ce este nelegitim se cere a legitima până-n pânzele albe. Cu sau fără Ucraina, cu sau fără Transnistria, Moldova mai are un exemplu în faţă: integrarea europeană a unei jumătăţi cipriote.
 
Vineri
E o zi a presei. Dimineaţa trec pe la medic şi iau diagnosticul deloc îmbucurător al băiatului. La unison cu acesta titrează ziarele Timpul şi Jurnal de Chişinău. Problema transnistreană devine şi pentru guvernanţi pe cât de simplă, pe atât de disperată. A demarat campania electorală printr-un atac asupra primăriei Chişinău, unde posibilităţile sunt tot atât de mari ca şi tentaţiile. Puterea nu s-a sinchisit să se debaraseze de un tovarăş de drum care arăta la televizor cu totul penibil, jalnic. Chiar dacă problemele politice sunt clare în linii mari, ziarele se citesc pentru nuanţe. Paginile pentru VIP-uri şi mondenităţi le laşi pentru seară, dacă vei mai avea poftă să citeşti ceva.
 
 
 
Grigore Chiper s-a născut la 16 aprilie 1959 în satul Copanca, raionul Slobozia. Poet, prozator şi critic literar. Studii la Universitatea de Stat din Moldova (1976-1981). În prezent este lector la Facultatea de Filologie a Universităţii din Tiraspol şi redactor asociat la revista tinerilor scriitori din Republica Moldova Contrafort. A publicat şase volume de poezie şi unul de proză. Membru al PEN-Clubului din Republica Moldova.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog