Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

RESTITUTIO

ECOURI DIN TRECUT

MEMORIALISTICĂ

PRECURSORII DESPRE UNIRE

REÎNTREGIREA ȘI NOI

LECŢIILE ISTORIEI

SEMNAL

RECURS LA PATRIMONIU

PLEDOARII PENTRU CAUZA NOATRĂ

DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI

COŞERIANA

Precizări

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI

Alexei Mateevici – poet de geniu

Mircea COLOŞENCO

Alte articole de
Mircea COLOŞENCO
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXVIII, 2018

Pentru tipar

(130 ani de la naştere: 16 martie 1888)

 

I

Poezia română a pierdut, de-a lungul anilor, creatori care nu au ajuns la vârsta cristică de 33 de ani, pentru că s-au născut a fi geniali. Acesta le-a fost destinul – să devină iluştri prin arta lor poetică:

Vasile Cârlova (4 februarie 1809 – 18 septembrie 1831) – autorul poemei Ruinurile Târgoviştei, publicată în urmă cu 190 de ani;

Alexandru Hrisoverghi (27 februarie 1811 – 9 martie 1837), la fel de romantic, cu poema Odă la ruinele Cetăţii Neamţ (1834);

Iulia Hasdeu (14 noiembrie 1869 – 29 septembrie 1888), poetă de limbă franceză, fiica nu mai puţin celebrului savant basarabean Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu volumul de poezii Muguri de aprilie (1887);

Ion Ciorănescu (25 mai 1905 – 18 octombrie 1926), dintr-o familie de doisprezece fraţi/surori cu veleităţi intelectuale la patru dintre ei – membri ai Academiei Române, debut absolut cu volumul de versuri Poveşti (1925);

Nicolae Labiş (2 decembrie 1935 – 22 decembrie 1956), autorul volumului de poezii Lupta cu inerţia, debutând la 15 ani (1950);

În tot acest „şirag de piatră rară” se înscrie poetul eminent Alexei Mateevici (16 martie 1888 – 24 august 1917), aniversat în plină glorie poetică asemenea eroilor naționali, la cei 180 ani de la naştere.

 

II

Prima antologie de poezii ale lui Alexei Mateevici va apare postum, în 1926, la București, datorită istoricului literar Petre V. Haneș (ediția a 2-a, 1936), iar în 1993, la Chişinău, creaţia lui integrală Opere, ediţie critică (2 vol., 623-725 pag.) datorată cercetătorilor Ion Nuță, Efim Levit şi Sava Pânzaru, cuprinzând atât creațiile în limba maternă, română, cât şi în limba rusă – versuri originale/traduceri/culegeri din folclorul naţional, dar şi proză/scrieri exegetice teologale/filosofice, corespondență etc., însoțite de un aparat critic de referinţă întocmit profesionist (note critice, bibliografie, ilustraţii).

Bineînţeles că, în toţi aceşti ani, din 1926 şi până în prezent, au fost editate alte volume din opera poetului, viaţa şi creaţia lui fiind incluse/caracterizate de diferiţi exegeţi sub formă de eseuri/studii/tratate de istorii literare.

Prima monografie dedicată omului/operei/epocii lui Alexei Mateevici aparține lui Vasile Țepordei, cu o prefață de Ștefan Ciobanu, editată la Chișinău în 1937, an în care L. T. Boga publică un volum cu traducerile din limba rusă ale poetului din cei mai deosebiţi creatori lirici slavi, iar Gh. Cardaș editează volumul Poeții şi prozatorii Basarabiei până la Unire (1812-1918), antologie şi studiu apărut în Bucureşti, sinteză a contribuţiei literarilor dintre Nistru şi Prut la întregirea literaturii române vitregită de lipsa lor.

În segmentul de pauză sovietică (1944-1989), viaţa şi opera lui Alexei Mateevici, asemenea tuturor literaţilor moldoveni pruteni (şi nu numai aceştia!), a trecut prin furcile caudine ale ideologiei comuniste, la fel ca în toate ţările „lagărului socialist”.

 

III

În prezent, din punct de vedere literar, nu mai avem nicio restricţie/barieră politică/graniţă de stat: scriem în limba română pe ambele maluri ale fatidicului Prut şi facem un „front comun” literar.

În acest sens, semnalăm apariţia a trei lucrări importante cu numele lui Alexei Mateevici:

Vasile Ţepordei. ALEXEI MATEEVICI. Ediția a doua revăzută (text adăugat la punctuaţia şi ortografie actuală). Cu un supliment de poezie originală din creația lui Alexei Mateevici. Chișinău, Pontos, 2016 (192 p.). Colecţia „Comoara”, ediţie bogat ilustrată, îngrijită de Ioan Găină, poet şi custode al Casei Memoriale „Alexei Mateevici” din Zaim;

Alexei Mateevici, VERSURI. Editura Serebia. Chişinău, 2017 (256 p.). Proiectul „Românii din jurul României”. Coordonator: dr. Vasile Şoimaru. La baza acestei ediţii a stat volumul Alexei Mateevici. Versuri. Bacău, Vicovia, 2013. Ediţie critică, îngrijirea şi stabilirea textului, note, comentarii, studiu introductiv, bibliografie de la Ion Nuţă, postfaţă de Nicolae Dabija. La ediţia a doua, prefaţa este semnată de protoiereul dr. Petru Buburuz. De remarcat portretul Poetului executat de pictorul Vasile Didic (coperta 1) şi Arborele „Limba noastră” de pictorul Sava Mihailicenco (coperta 4). Cartea este bogat ilustrată;

Vasile Malaneţchi. LIMBA VECHILOR CAZANII. Povestea carnetului de la Mărăşeşti al poetului Alexei Mateevici. Editura Atelier. Chișinău, 2017 (170 p.). Cartea este prilejuită de sărbătorirea Centenarului Alexei Mateevici. 1888-1917/2017, apărută sub egida Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău, în cadrul Reuniunii pentru Promovarea Artelor, Culturii şi Patrimoniului, lansată în august 2017. Conține 49 de pagini, versurile poetului în facsimil (p. 67-116) şi un generos album cu fotografii şi documente din arhiva familiei Poetului, aflate în colecţiile Muzeului, al cărui director este domnul Vasile Malanețchi.

În Anul Centenarului Marii Uniri a României, la Editura Academiei Române sunt în pregătire două proiecte: volumul de poezii al Poetului, în colecţia de prestigiu „O sută şi una de poezii”, şi, respectiv, traducerea din rusă în limba română a scrierilor lui Alexei Mateevici.

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog