Revista „Limba Română”: 20 de ani de activitate

 

Astăzi, 13 mai 2011, în Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională „Revista „Limba Română” – două decenii în serviciul culturii naţionale”.

În faţa numerosului public, cu un Cuvânt de deschidere, s-a adresat dl Alexandru Bantoş, redactorul-şef al revistei „Limba Română”. Domnia sa a făcut o prezentare de ansamblu a celor 20 de ani de activitate a redacţiei revistei „Limba Română”, a amintit cu cuvinte elogioase marile personalităţi culturale, ce au ctitorit această instituţie: Ion Dumeniuc, Eugen Coşeriu, Nicolae Mătcaş şi alţii.

Cu mesaje de salut au venit domnii Mihai Şleahtiţchi, Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, Gheorghe Mihai Bârlea, Preşedinte al Comisiei Permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind statutul deputaţilor şi senatorilor, membru al Comisiei de cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului României, scriitor, vechi şi bun prieten al basarabenilor, Viorel Badea, senator pentru comunităţile româneşti din Europa şi Asia, vicepreşedinte al Comisiei de Politică Externă a Senatului României, Eugen Tomac, Secretar de stat pentru românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, scriitorul Andrei Strâmbeanu, poetul Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Uniunea Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România a oferit colectivului redacţional al „Limbii Române” Diploma de Excelenţă, iar dl Alexandru Bantoş a fost decorat cu un ordin al UZP .

Despre revistă, dar şi despre condiţiile politice şi economice, în care apare publicaţia dată, despre calitatea limbii române, vorbite în Republica Moldova, alte subiecte, legate de cultura românească, a vorbit dl Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român, sucursala din Republica Moldova, prof. univ. dr. Nicolae Mătcaş şi alţii. În ciuda crizei de timp, datorită implicării în campania electorală, dl Dorin Chirtoacă, primarul general al mun. Chişinău, a găsit, totuşi, timp pentru a saluta redacţia revistei „Limba Română” cu acest jubileu, urând literaţilor noi izbânzi pe tărâmul culturii româneşti.

Suita de comunicări ştiinţifice a început-o doamna academician Alexandrina Cernov de la Cernăuţi, care a vorbit despre „Statutul limbii române în Ucraina”. Domnia sa a atras atenţia asupra capcanelor ce li se pun românilor din Ucraina în vederea deznaţionalizării lor (prin reducerea numărului instituţiilor de învăţământ, prin crearea şcolilor mixte etc.). Prof. univ. dr., m. c. al Academiei Române Gheorghe Chivu a vorbit despre „Rolul presei în promovarea limbii române literare”, profesorul universitar doctor Eugen Munteanu, directorul Institutului de Filologie Română „Al Philippide” din Iaşi, a expus comunicarea „Posteritatea lui Eugenio Coşeriu”. Şedinţa de comunicări a fost încheiată de prof. dr. Theodor Codreanu de la Huşi care a vorbit despre „Destinul limbii române în contextul democratizării Republicii Moldova”.

A urmat pauza de cafea, după care participanţii la Conferinţă au iniţiat o Masă rotundă cu genericul „Limbaj, discurs, societate. Adversităţile itinerarului democratic”, având drept arii tematice următoarele: „Text literar, mentalitate şi context social; presa scrisă şi cultura limbii”. Moderatori ai Mesei rotunde au fost dna Ana Bantoş, prof. univ., dr. hab. în filologie şi domnul Stelian Dumistrăcel, prof. univ. dr. (Iaşi). La dezbateri au participat distinşi filologi din Republica Moldova, România, Ucraina. Voi menţiona doar unele personalităţi ale literelor noastre: prof. univ. dr. Anatol Eremia, prof. univ. dr. Dan Mănucă (Iaşi), prof. univ. dr. Dorin Cimpoeşu, istoric, Bucureşti, Ion Ungureanu, regizor, ex-ministrul Culturii şi mulţi alţii.

În timpul Conferinţei, doamna Viorica-Ela Caraman, redactor-şef-adjunct al revistei „Limba Română” a prezentat numărul 3-6, 2011, Ediţie aniversară – XX. În revistă am publicat un Cuvânt de salut, pe care îl reproduc mai jos.

Încă o dată felicitări tuturor celor ce realizează cu atâta dăruire revista „Limba Română”, la mai mult şi la mai mare!

 

* * *

 

Revista „Limba Română” împlineşte douăzeci de ani de la apariţie. Este o revistă de ştiinţă şi cultură. Dar nu numai: este şi o tribună de atitudine civică faţă de cele mai importante probleme ale neamului nostru românesc. Voi exemplifica invocând solidaritatea clară a echipei redacţionale în frunte cu distinsul director domnul Alexandru Bantoş, manifestată în primăvara şi toamna anului 1995, atunci când tineretul studios, susţinut de marea majoritate a intelectualilor, şi-a exprimat atitudinea faţă de necesitatea menţinerii în instituţiile noastre de învăţământ a disciplinei Istoriei românilor – obiect de studiere a trecutului poporului nostru. Ediţia specială a revistei s-a întitulat „Uniţi-vă, studenţi!”. Şi tineretul nostru a urmat acest îndemn, apărând nu doar obiectul de studiu – Istoria românilor -, ci şi demnitatea noastră naţională.

Un alt exemplu elocvent de atitudine civică a redacţiei revistei „Limba Română” este cel legat de împlinirea a zece ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice (1999). Legea privind limba vorbită pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptată în condiţiile nedestrămării încă URSS. Dar iată că după zece ani de atunci, timp în care URSS s-a dizolvat, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa de stat şi a aprobat Legea sa fundamentală, articolul 13 stipulează contrar adevărului istoric şi lingvistic că „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”. Altfel spus, Constituţia Republicii Moldova conţine până astăzi, deja 20 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat, o teză diversionistă stalinistă, pe care oamenii politici de atunci, în primul rând ex-preşedintele Mircea Snegur, n-au fost capabili s-o depăşească onorabil. Redacţia „Limbii Române” se întreba în 1999 (vezi nr 6-8, 1999): „…Cine a aruncat între noi mărul discordiei, seminţele indiferenţei şi ale laşităţii? De ce, din vina cui şansele de asanare a climatului lingvistic au fost şi rămân în continuare minime?”. Întrebările formulate de redacţia „Limbii Române” rămân, cu regret, actuale şi în ziua de astăzi.

Pe noi, istoricii, ne bucură faptul că în paginile revistei „Limba Română” au fost publicate numeroase articole, studii, documente, memorii şi recenzii etc., în susţinerea adevărului istoric, ceea ce demonstrează deschiderea pe care o are redacţia faţă de valorile noastre identitare. Este important numărul 7-8, 2010, în care redacţia a publicat un set de documente referitoare la 28 iunie 1940 – zi a ocupaţiei sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa: Decretul prezidenţial în legătură cu acea dată, precum şi Raportul analitic al Comisiei pentru studierea şi aprecierea Regimului Comunist Totalitar din Republica Moldova, Avizul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova privind data de 28 iunie 1940 etc.

Şi la împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova basarabenii continuă să rămână scindaţi, măcinaţi de chestiuni mărunte, se confruntă cu sărăcia, corupţia, e încă „dezbătută” problema identitară şi altele. Este important ca, şi în continuare, revista de ştiinţă şi cultură „Limba Română” să promoveze adevărul despre limba pe care o vorbim, operele artistice, create în această limbă, conştiinţa de neam. Chiar dacă trăim în state diferite, noi, neamul românesc, avem aceeaşi limbă – limba română, aceeaşi istorie – istoria românilor, acelaşi viitor – popor reîntregit în Europa Unită.

Stimaţi colegi, aducem sincere felicitări cu ocazia împlinirii a două decenii de activitate rodnică, vă dorim sănătate, realizarea proiectelor Dvs.!

 

 

Articol apărut pe http://anatolpetrencu.md/?p=2800