Aparatul de fotografiat şi tricolorul


Zâmbetul ei te cucereşte prin sinceritate şi prospeţime. Ca bonus, îţi oferă o discuţie energizantă şi plină de filozofie tinerească. Iar dacă mai eşti şi receptiv la ceea ce povesteşte, ai marele noroc să fii prins de bliţul aparatului de fotografiat. Despre Sorenela Reniţă este vorba, elevă la Liceul român „Mircea Eliade” din Chişinău, o domnişoară zveltă de 17 ani, încărcată de energie pozitivă, care ştie să îmbine toate lucrurile frumoase într-un laitmotiv ce îi ghidează tinereţea.
Pentru al doilea an consecutiv Sorenela Reniţă reprezintă Republica Moldova la concursulExperienţa Fotografică Internaţională a Monumentelor Patrimoniul cultural-istoric în viziunea tinerilor”, susţinut de Consiliul Europei. Lucrările ei au redat frumuseţile Moldovei la expoziţia internaţională, organizată în Palatul Europei, Strasbourg, Franţa. (2009, 2010. Expérience Photographique Internationale des Monuments 2010 / International Heritage Photographic Experience 2010.)
Nedespărţită de aparatul de fotografiat, Sorenela încearcă să înveşnicească în corpul magic al maşinăriei splendorile acestui tărâm de basm numit Moldova. „Nu cred că greşesc dacă spun că la naştere zânele bune mi-au pus rucsacul în spate şi aparatul de fotografiat la gât”, glumeşte Sorenela. De mică, de la 5 ani, se ţinea scai de tatăl ei, Alecu Reniţă, s-o ia în expediţiile organizate de Mişcarea Ecologistă din Moldova prin locurile cele mai pitoreşti din Basarabia. Astfel a descoperit natura, mersul pe jos, curajul de a urca pe stânci şi a trece pe funie peste prăpăstii, arta de a conduce o barcă în ape vijelioase şi adânci, măiestria de a pregăti un loc de campare şi de a instala un cort. Focul de tabără, codrii, Nistrul, Prutul, Răutul, Draghiştea, Cogâlnicul, cetăţile Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă – toate le-a cunoscut şi învăţat în drumeţii împreună cu elevii şi adolescenţii care participau în minunatele şi neuitatele expediţii ale Mişcării Ecologiste. La 17 ani se poate mândri că a făcut zeci şi sute de km pe jos cu rucsacul în spate, aparatul foto la gât şi un mic tricolor prins în dreptul inimii, că a savurat atâtea apusuri de soare tulburătoare, că a văzut comorile patrimoniului nostru naţional la Soroca, Văratic, Feteşti, Corjeuţi, Năpadova, Ţâpova, Abaclia, Văleni, Climăuţi, Japca, Socola, Raşcu, Suta de Movile, lacul Beleu, Plaiul Fagului, Orheiul Vechi, Stânca Buteşti, Pădurea Domnească, Horodişte etc. „Aveam câteva reguli de aur în expediţie, mărturiseşte Sorenela, eu eram încântată, în primul rând, de arborarea Tricolorului acolo unde instalam corturile. Îţi închipui o poiană plină cu flori, câteva corturi şi în acel peisaj de poveste un Tricolor?”
Este o îndrăgostită de Moldova şi de întregul spaţiu românesc. Poate vorbi cu pasiune despre zonele geografice pe care le-a vizitat, încât auzind-o, simţi nestăpânirea de a ajunge negreşit acolo. Poartă în inima ei tinerească un buchet de peisaje de suflet şi visează ca tinerii din Basarabia să ajungă numaidecât pe unde a călătorit şi ea. Păstrează mereu în memorie cele mai dragi privelişti, un loc aparte fiind rezervat misticismului şi măreţiei Toltrelor, un lanţ de atoli coralieri, situaţi în Nord-Vestul Prutului, vechi de aproximativ 20 milioane de ani. „Avem repere turistice de un farmec aparte, dar care rămân neglijate de cei mai mulţi dintre noi. Mereu ne frământăm de unde să luăm bani pentru a vizita locuri exotice, dar niciodată nu ne gândim la bijuteriile naturale din Ţara noastră, cea de la Nistru până la Tisa”, menţionează Sorenela.
Acum a câştigat o bursă şi studiază într-un liceu de prestigiu din Marea Britanie. Am fost plăcut surprinsă când, cu ceva timp înainte de plecare în Anglia, Sorenela mi-a arătat un tricolor cu autografe de la prietenii ei, rugându-mă să-i scriu şi eu ceva. „Indiferent în ce ţară m-aş afla, sunt mândră de neamul meu şi voi promova cu demnitate numele nostru de român. Mesajele de pe tricolor îmi vor aminti mereu de Moldova”, îmi mărturisea Sorenela Reniţă înainte de a urca în avion şi a spune Chişinăului: Pe curând!